Referendum este procesul de consultare directă a cetățenilor unei țări în legătură cu un text de lege de o importanță cu totul deosebită sau asupra unei situații de importanță națională. În cazul referendumului consultarea cetățenilor se face prin chemare la vot direct, pe buletinele de vot existând doar două opțiuni, Da sau Nu. Rezultatul este exprimat prin numărarea tuturor voturilor valabile exprimate și publicarea rezultatului final, în forma votului direct exprimat individual, sub forma unui DA sau NU.
Actualul referendum are la bază o inițiativă cetățenească da Coaliției pentru Familie la sfârșitul lui 2015. Inițiativa a strâns numărul de semnături necesare pentru a iniția un proiect de lege constituțională și este sprijinită de Biserica Ortodoxă și de Biserica Romano-Catolică. Inițiativa vizează înlocuirea sintagmei ”între soți” din art. 48, alin. (1) al Constituției cu una mai restrictivă, ”între un bărbat și o femeie”. Potrivit expunerii de motive din proiect, acesta ”își propune să înlăture orice echivoc pe care utilizarea termenului de «soți» (…) ar putea să-l aducă în conturarea noțiunii de «familie», a raportului dintre «familie» și dreptul fundamental al bărbatului și al femeii de a se căsători și a întemeia o familie.
Căsătoria este deja reglementată în articolul 277 din Codul civil, care interzice alte forme de conviețuire echivalente cu aceasta (căsătoriile și parteneriatele civile între persoane de același sex).
Organizațiile care apără drepturile omului văd în această inițiativă o restrângere flagrantă a drepturilor minorității LGBT.
Înainte de alegerile din decembrie 2016, CpF a încheiat un acord de colaborare cu PSD, ALDE și PNL prin care cele trei partide promiteau să susțină revizuirea art. 48 (1) din Constituția României, în care e definită noțiunea de ”familie”.
Cetăţenii care participă la referendum au dreptul să se pronunţe prin ”DA“ sau ”NU” la următoarea întrebare înscrisă pe buletinul de vot: ”Sunteţi de acord cu legea de revizuire a Constituţiei României în forma aprobată de Parlament?“
Pentru alegătorii care se află în străinătate în ziua votării se vor organiza secţii de votare pe lângă misiunile diplomatice, oficiile consulare, secţiile consulare şi institutele culturale din străinătate.
Potrivit legii, 30% dintre alegătorii înscriși pe listele electorale trebuie să participe la referendum pentru a-l valida, iar eventuala redefinire a familiei va trece dacă jumătate plus unu dintre cei prezenți la urne vor vota ”pentru”, cu condiția suplimentară ca numărul lor să reprezinte 25% dintre cei cu drept de vot.
Aceasta este prima inițiativă cetățenească demarată în România după 1989.
Referendumuri și plebiscite care au avut loc în România:
10 – 14 mai 1864 – Plebiscitul din România pentru aprobarea Constituției din 1864, la propunerea domnitorului Al. I. Cuza
2 – 8 aprilie 1866 – Aprobarea lui Carol I ca domnitor al Principatelor Unite
24 februarie 1938 – Aprobarea Constituției României adoptată la inițiativa lui Carol al II-lea
2 – 5 martie 1941 – Aprobarea politicii generalului Ion Antonescu
9 – 16 noiembrie 1941 – Al doilea plebiscit pentru aprobarea politicii mareșalului Ion Antonescu
23 noiembrie 1986 – Aprobarea reducerii cu 5% a armamentelor, efectivelor și cheltuielilor militare
1989 – Interzicerea datoriilor externe, propusă de Nicolae Ceaușescu
8 decembrie 1991 – Aprobarea Constituției României (Referendumul constituțional din România, 1991)
18 – 19 noiembrie 2003 – Aprobarea revizuirii Constituției României (Referendumul constituțional din România, 2003)
19 mai 2007 – Referendumul pentru demiterea președintelui Traian Băsescu, 2007
25 noiembrie 2007 – Referendumul privind introducerea votului uninominal, 2007
22 noiembrie 2009 – Referendumul privind parlamentul unicameral și reducerea numărului de parlamentari, 2009
29 iulie 2012 – Referendum pentru demiterea președintelui României, 2012
6 și 7 octombrie 2018 – Referendumul de modificare a articolului 48 din Constituția României
