Dezbatere BNS pe marginea proiectului de lege privind salariul minim

  Blocul Național Sindical a găzduit o dezbatere pe tema salariului minim adecvat, unde a fost prezentat un amplu studiu despre evoluția acestuia. Evenimentul a reunit factori de decizie și experți în domeniu: din partea Reprezentanta Comisiei Europene în Romania, Ramona Chiriac, din partea Ministerul Muncii și Solidarității Sociale – ministrul Simona Bucura Oprescu, din partea Senatul României – Cristian Niculescu Țâgârlaș, președintele Comisiei Juridice, reprezentanți ai sindicatelor, dar și ai patronatelor – prin prezența d-lui Radu Burnete, director executiv de la Confederatia Patronala Concordia. Din plan extern, au avut intervenții reprezentanți ai Confederației Europene a Sindicatelor (ETUC) și ai Organizației Internaționale a Muncii (OIM). De asemenea, au participat reprezentanți au Inspecției Muncii și ai INCSMPS.

Într-o analiză realizată pe marginea proiectului de lege privind transpunerea Directivei referitoare la salariile minime adecvate în Uniunea Europeană, prof. univ. dr. emerit Alexandru Athanasiu, fost ministru al Muncii, a semnalat o serie de vulnerabilități de concepție, omisiuni substanțiale și, în general, o nesatisfăcătoare receptare a dreptului UE în materia garantării salariului minim. Acesta atrage atenția că proiectul național nu descrie scopul Directivei, și anume: adecvarea salariului minim, promovarea negocierii colective, accesul efectiv al lucrătorilor la garanțiile privind salariul minim. De asemenea, nu evidențiază limitele incidenței Directivei în privința salariului minim respectiv. Directiva nu afectează autonomia partenerilor sociali în antamarea negocierii colective, nu induce un nivel a salariului minim sub aspectul cuantumului concret și nici nu protejează pentru aceeași categorie de salariați un salariu minim legal și unul minim convențional (contract colectiv de muncă). Nu este arătat scopul personal, legea română, în afară de proiect, se limitează la salariați, nu și la orice lucrător, conform trimiterii exprese și imperative a Directivei.

În conținutul legii trebuiau de asemenea menționate formele atipice de contracte de muncă/on demand, lucrători temporari, lucrători la domiciliu, muncă nedeclarată, persoane fals independente.

Alexandru Athanasiu mai semnalează că legea de transpunere mai are o serie de lipsuri importante: sublinierea faptului, din perspectiva personal scope, că reglementarea promovată de Directivă privește și pe funcționarii publici, nu este definit conceptul de „lucrător”, Directiva prevede explicit ca statele membre să încorporeze în dreptul pozitiv această noțiune, exclude din câmpul de aplicare situația societăților cu asociat unic (care este simultan și salariatul acelei societăți), nu abordează chestiunea cumulului din funcții din perspectiva salariului minim, precum și a celui universal, prin extindere.

În ceea ce privește definiția salariului minim, nu există o definiție completă și generală a salariului minim (se confundă cu salariul de bază și celelalte elemente ale salariului), nu se face precizarea că statele membre au dreptul să stabilească elemente constitutive ale salariului minim,  salariile minime legale se deosebesc de cele stabilite prin contracte colective de muncă universale dar primesc același regim de protecție juridică și nu sunt definite conform instrumentelor internaționale în materie.

În proiectul de lege nu este prezentat conceptul de acoperire prin CCM a lucrătorilor și nici mecanismul de raportare, nu este preluată dispoziția Directivei privind salariul minim care se ia în considerare în cazul funcționarilor publici (de regulă, cel legal), cu excepția negocierii unui salariu minim special sau dacă a fost fixat prin lege.

Noțiunea de negociere colectivă cu privire la stabilirea salariilor (inclusiv salariul minim, dacă e cazul) are loc doar cu sindicatele (nu cu alte forme de reprezentare a salariaților) și nu în cadrul organismelor tripartite.

Concluzia prof. Athanasiu este că transpunerea Directivei 2022/2041 UE s-a făcut în formula “trenuleț”, prin modificarea mai multor acte normative din cauza neînțelegerii depline a dreptului UE în materia garantării salariului minim, ceea ce vulnerabilizează proiectul.

Prezentă la dezbatere, ministrul Muncii Simona Bucura-Oprescu a menționat că Guvernul României a aprobat deja, pe 21 iunie 2024, proiectul de lege inițiat de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS) și l-a transmis pentru adoptare Parlamentului. Aceasta a mai spus că formula de calcul care va fi stabilită va ține cont de puterea de cumpărare, de nivelul câștigului salarial mediu brut și de productivitatea muncii. Textul proiectului de lege prevede că nu vor exista diminuări salariale și stimulează încheierea de contracte colective de muncă.

„Am făcut pași importanți împreună în elaborarea proiectului de lege care a fost adoptat de Guvern. Suntem deschiși la propunerile dumneavoastră, în măsura în care proiectul de lege poate fi îmbunătățit în parcursul său parlamentar, astfel încât să reușim elaborarea unui act normativ de calitate care să contribuie la o piață a muncii mai puternică și mai bine reglementată. Acest proiect de lege își propune, pe de o parte, adecvarea salariului minim pentru a proteja puterea de cumpărare a lucrătorilor, iar pe de altă parte, să țină cont de productivitatea muncii pentru a îmbunătăți competitivitatea companiilor. Pentru a plăti salarii decente și pentru a putea crește și mai mult pensiile este nevoie de o piață a muncii puternică, iar în acest sens este important ca numărul celor care muncesc legal să fie cât mai mare. Introducerea salariului minim european reprezintă o garanție că salariile mici din România vor crește odată cu dezvoltarea economică, ceea ce va contribui la micșorarea decalajelor. România va putea astfel să mențină lucrătorii calificați care altfel ar fi tentați să plece în alte țări pentru salarii mai mari. Prin implementarea Directivei va putea fi stimulată creșterea economică prin creșterea puterii de cumpărare a lucrătorilor și se vor încuraja investițiile în formarea profesională și în creșterea productivității”, a declarat ministrul Simona Bucura-Oprescu.

În ultimii patru ani, numărul contractelor de muncă plătite la salariul minim în România a înregistrat o scădere semnificativă. În septembrie 2020, 26,31% din totalul contractelor de muncă (1.671.284) erau plătite la salariul minim. Acest procent a scăzut până în august 2024 la 16,62% (respectiv 1.105.977 din totalul de  6.655.266 de contracte înregistrate). Începând cu 1 iulie, Guvernul a majorat salariul minim brut pe țară garantat în plată de la 3.300 de lei la 3.700 de lei.

În urma dezbaterii, BNS a anunțat că va propune amendamente la proiectul de lege pentru transpunerea în legislația națională a Directivei 2022/2041 privind salariile minime adecvate.