Dezinformarea, propaganda și inteligența artificială – marile probleme ale presei mondiale actuale

Inteligența artificială face „ravagii în lumea media, digerând conținutul și regurgitându-l sub formă de sinteze care încalcă principiile rigorii și fiabilității”. Este una dintre concluziile Indexului Mondial al Libertății Presei, publicat de Ziua Mondială a Presei. Studiul, realizat de Reporteri fără Frontiere (RSF), a analizat situația jurnalismului din 180 de țări de pe toate continentele, luând în considerare schimbările politice, sociale și tehnologice.

Rezultatele sunt îngrijorătoare. Mediul pentru presă este considerat „rău” în șapte din zece țări și „satisfăcător” în doar trei din zece. Cercetarea arată că situația este „foarte gravă” în 31 de țări, „dificilă” în 42, „problematică” în 55 și „bună” sau „satisfăcătoare” în 52 de țări.

Marile probleme ale presei mondiale: dezinformarea, propaganda și inteligența artificială

Indexul de anul acesta relevă efectele rapide pe care industria știrilor false le are asupra libertății presei. În 118 de țări, adică două treimi din cele 180 de state evaluate, politicienii au fost adesea sau sistematic implicați în campanii masive de dezinformare sau propagandă. Se estompează diferențele dintre adevărat și fals, real și artificial, punând în pericol dreptul la informare. Capacitatea fără precedent de a schimba conținutul este folosită pentru a submina pe cei care întruchipează jurnalismul de calitate și pentru a slăbi jurnalismul în sine, se arată în raportul întocmit de Reporteri fără Frontiere.

Dezvoltarea remarcabilă a inteligenței artificiale creează și mai multe probleme mass-media, deja subminată de Web 2.0.

Raportul scrie că industria dezinformării difuzează conținut manipulativ la scară mare, așa cum a aratat și o investigație a consorțiului Forbidden Stories, un proiect co-fondat de RSF, iar inteligența artificială nu ține cont de cerințele jurnalismului de calitate.

Cea de-a cincea versiune a Midjourney, un program de inteligență artificială care generează imagini de foarte înaltă definiție, ca răspuns la solicitările verbale, a alimentat rețelele sociale cu „fotografii” false din ce în ce mai plauzibile și nedetectabile. Iar multe dintre aceste postări devin virale.

Clasamanetul statelor

Norvegia este pe primul loc pentru al șaptelea an consecutiv, cu 95,18 puncte. Dar, surprinzător, pe locul al doilea este Irlanda, înaintea Danemarcei. Pe locul al patrulea este Suedia, urmată de Finlanda. Olanda este pe locul al șaselea, urcând în clasament 22 de poziții, recuperând astfel poziția pe care o avea în 2021.

Indexul 2023 arată că ultimele trei locuri sunt ocupate numai de țări asiatice: Vietnam (al 178-lea), care aproape și-a încheiat vânătoarea de reporteri și comentatori independenți; China (în scădere cu 4, la locul 179), cel mai mare temnicer de jurnalişti din lume şi unul dintre cei mai mari exportatori de conţinut propagandistic; și, de așteptat, Coreea de Nord (al 180-lea).

Secretarul general al RSF, Christophe Deloire, concluzionează:  „Indexul mondial al libertății presei arată o volatilitate enormă, cu creșteri și scăderi majore și schimbări fără precedent, cum ar fi creșterea de 18 locuri a Braziliei și scăderea de 31 a Senegalului. Această instabilitate este rezultatul agresivității crescute din partea autorităților din multe țări și a animozității tot mai mari față de jurnaliști pe rețelele sociale și în lumea fizică. Volatilitatea este și consecința creșterii industriei de conținut fals, care produce și distribuie dezinformații și oferă instrumentele pentru fabricarea acesteia.

Presa în România

România este pe locul 53 în clasamentul care a analizat 180 de state. Țara noastră a obținut 69,04 puncte și intră în categoria „problematică”.

Indexul libertății presei peisaj mediatic românesc este divers și pluralist și oferă un teren fertil pentru investigații puternice de interes public. Totuși, studiul relevă că alegerile editoriale sunt adesea subordonate intereselor proprietarilor, transformând presa într-un instrument de propagandă.

Reporteri fără Frontiere susține că cele mai mari probleme ale jurnalismului românesc sunt generate de lipsa de transparență în finanțarea instituțiilor media și dificultățile de pe piața media care slăbesc încrederea în jurnaliști. RSF punctează că discursul politic agresiv împotriva jurnaliştilor a fost reînviat de noul partid populist-naţionalist AUR, a patra forţă politică din Parlamentul României.

Cercetarea arată că mecanismele de finanțare media sunt adesea opace sau chiar corupte. Cele mai mari instituții de presă românești reușesc să se susțină financiar, însă majoritatea depind de surse externe, inclusiv de subvenții.

Jurnalismul de interes public s-a confruntat cu o mare concurență din partea narațiunilor înșelătoare și a știrilor false promovate de anumite instituții media și politicieni, în special în contextul pandemiei de Covid-19 și, mai recent, al războiului din Ucraina. Sunt destui oameni care tind să aibă încredere în informațiile false, care uneori converg cu propaganda rusă și alimentează neîncrederea în mass-media.

Cercetarea admite că legislația românească ce vizează protejarea dreptului la liberă exprimare este aliniată la standardele europene, însă nu este suficient aplicată. Ingerința procurorilor în activitatea jurnalistică echivalează cu hărțuire și ridică serioase îngrijorări. Sistemul judiciar încearcă din ce în ce mai mult să împingă jurnaliștii să își dezvăluie sursele. Numărul proceselor abuzive a crescut, în timp ce hotărârile judecătorești nu respectă întotdeauna standardele libertății presei.

Siguranța jurnaliștilor români rămâne o preocupare. Ei sunt ținta unor atacuri, amenințări și intimidări. Studiul constată existența unor campanii de calomnie care implică politicieni ce urmăresc să discrediteze jurnaliştii independenţi. Indexul 2023 susține că supravegherea rămâne o problemă, serviciile de informații încercând să câștige mai multă putere și influență în contextul războiului din Ucraina.