Preşedintele USR, Elena Lasconi, zice că dă un ultimatum ”coaliției pro-european” care intenționează să formeze următorul guvern, fiind în continuare sub euforia scorului electoral obținut în primul tur al prezidențialelor, anulate, dar neluând în considerare (sau nedorind) scorul obținut de formațiunea sa la alegerile parlamentare (12%) față de 15% cât a avut în legislatura 2020-2024. Lasconi, neinvitată la discuții, a dat, din nou, buzna peste negociatorii celorlalte partide și le-a lăsat ”o foaie” pe care erau trecute opt puncte ultimative drept condiții ca USR să participe la viitoarea guvernare. Cele opt puncte, nici dacă ar fi acceptate necondiționat, nu ar putea fi puse în practică în termenele cerute. Acestea ar necesita un parcurs legislativ tehnic care nu poate fi îndeplinit într-un week-end, în care noul Parlament abia depune jurământul.
Lasconi a cerut, printre altele, demisia președintelui Klaus Iohannis, în condițiile în care CCR a explicat clar că, potrivit articolului 82 din Constituție, acesta rămâne în funcție până când noul președinte va depune jurământul. De asemenea, pentru că a fost finalistă a prezidențialelor anulate, Lasconi l-a luat la țină pe președintele AEP, Toni Greblă, cerând demiterea acestuia, motivând că nu a organizat corespunzător alegerile și nu a prevenit atacurile informaționale, deși acest lucru nu intră în atribuțiile sale. Legat de acest aspect, Lasconi a cerut și demiterea șefilor serviciilor de informații. Problema este că SRI nu are încă un director civil, fiind condus interimar de prim-adjunctul militar, care nu poate fi demis de Parlament. Aceste aspecte, deși, potrivit unor surse din USR i-au fost explicate pe îndelete, Lasconi le-a ignorat. Referitor la adoptarea Legii bugetului pentru 2025, Lasconi a cerut trecerea prin Parlament până luni, 23 decembrie, motivând că a fost deja depășit termenul de 15 octombrie. Despre acest aspect, Lasconi nu a vorbit nici măcar în campania electorală, când PSD era principalul său adversar politic.
Lasconi mai cere formarea unei comisii parlamentare de anchetă pentru organizarea alegerilor prezidențiale anulate, dar cere acest lucru după solicitarea demiterii lui Greblă. Lasconi s-a mai referit și la depolitizarea CCR, instituție pe care a atacat-o dur după anularea alegerilor, susținând că nu are dreptul nici moral, nici constituțional să ia o asemenea decizie. Nici această dorință nu poate fi îndeplinită până în 23 decembrie, sub nicio formă.
Și referendumul care se referă la interzicerea ”penalilor” în funcții publice a contrariat atât politicienii cât și o mare parte a presei, având în vedere că însăși USR a avut pe listele parlamentare, inclusiv pentru Parlamentul European, persoane cu asemenea probleme.
Singurul lucru realizabil cerut de Lasconi ar putea fi emiterea unei ordonanțe de urgență cu măsuri fiscale pentru anul viitor. Există însă varianta, cea mai probabilă, ca USR să nu intre la guvernare, iar această ordonanță să însemne, de fapt, o muniție electorală în perspectiva campaniei electorale pentru prezidențialele de anul viitor.
Surse din cadrul PSD susțin că USR nu este dorită la guvernare, în special de primarii social-democrați, care s-au plâns de caracterul conflictual al consilierilor locali ai USR.
