Candidații susținuți de principalele patru familii politice europene să ocupe poziția de președinte al viitoarei Comisii Europene s-au confruntat într-o dezbatere privind viitorul Uniunii Europene organizată la Florența, în Italia. Discuțiile au fost atât de aprinse și de controversate, scrie Politico, încât cu greu poți realiza că după alegerile din mai aceeași patru oameni vor sta la masă să negocieze alianțe.
Candidații – Manfred Weber, susținut de PPE, Frans Timmermans, susținut de PES, Guy Verhofstadt, susținut de ALDE, și Ska Keller, susținută de Verzi – au expus viziuni substanțial diferite în legătură cu viitorul UE, în special în ceea ce privește politicile economice și sociale. Schimburi de replici tăioase au apărut în mmentul în care dezbaterea a atins zona de politici de securitate și dacă UE trebuie, sau nu, să înființeze o armată europeană.
Cei patru candidați au avut și puncte comune – toți s-au plâns, de exemplu, că anumite state membre blochează diverse procese de integrare.
Noul centru
Guy Verhofstadt a folosit cuvântul de deschidere pentru a anunța public că ALDE a luat decizia dizolvării sale după alegerile din mai, urmând ca împreună cu președintele francez Emmanuel Macron și cu candidații listei sale -”Renașterea”- să formeze o nouă familie politică de centru, pro-europeană.
Liderul ALDE a criticat din nou procedura nominalizării unui cap de listă – așa-numitul proces Spitzenkandidat, în baza căruia familia politică care câștigă cele mai multe locuri în Parlamentul European câștigă pentru persoana desemnată conducerea Comisiei Europene.
El a mai reafirmat că ALDE este nemulțumit că celelalte familii politice europene au refuzat să susțină proiectul listelor trans-naționale la aceste alegeri.
Atât Martin Weber cât și Frans Timmermans l-au atacat pe Guy Verhofstadt pentru faptul că vrea să schimbe un sistem politic care funcționează- o poziționare oarecum normală din partea liderilor care au interes să mențină un sistem de la care se așteaptă ca șefii de state și de guverne care formează Consiliul European să desemneze ca președinte al Comisiei pe cel susținut de formațiunea care câștigă alegerile europene.
Desemnat cap de listă al PPE, formațiune cu cele mai mari șanse să câștige cele mai multe locuri în Parlamentul European, Martin Weber este unanim privit ca persoana cu cele mai mari șanse să preia locul lui Jean Claude Juncker. Asta a făcut din el principala țintă a celorlalți candidați. Opozanții săi au folosit prima temă de dezbatere – migrația- pentru a-l descrie ca fiind apropiat de politicile pe care le promovează unul dintre membri PPE, Viktor Orban.
Apoi, ceilalți trei candidați au folosit următoarea temă – politici economice – pentru a-l portretiza pe Martin Weber, europarlamentar german, ca fiind sinonim cu austeritatea.
Răspunsurile oferite de Martin Weber au fost relativ plate, el rezunându-se să repete idei sau sloganuri de campanie.
Armata europeană e în ceață
Subiectul armatei europene a fost aprig disputat, Martin Weber și Guy Verhofstadt fiind în principiu favorabili inițiativei, în vreme ce Frans Timmermans și Ska Keller exprimând scepticism, dacă nu chiar opoziție.
”Armată Europeană!”, a afirmat Verhofstadt după ce s-a declarat de acord cu Weber care a spus că ar trebui să existe o versiune europeană a FBI.
”Cea mai mare risipă financiară din Europa este în domeniul militar, așa cum este organizat acum. Cheltuim aproape jumătate din cât cheltuiesc americanii și de trei ori mai mult decât Rusia, dar nu sunt sigur că, dacă rușii vin încoace, am putea să îi oprim. O armată europeană cu 20.000 de militari până în 2024 – hai s-o facem!”, a spus Guy Verhofstadt.
Frans Timmermans a respins ideea constituirii unei structuri europene pe modelul FBI sau a unei armate europene. ”Să nu exagerăm cu promisiunile. Nu vom avea o armată europeană în viitorul apropiat”, a fost reacția liderului PES.
Pro-UE, dar cum?
Discursurile de final au arătat diferențele de opinie în ceea ce privește UE și viitorul acesteia.
Guy Verhofstadt a insistat pe ideea că UE trebuie să facă front comun pentru a concura China, India și SUA. ”Noua ordine mondială nu este una a statelor-națiune, ci este una a imperiilor. Imperii precum China, India, Rusia, Statele Unite. Doar împreună, ca o reală Uniune Europeană, putem să reușim, putem să supraviețuim”, crede liderul ALDE.
Martin Weber a repetat principala sa temă de campanie, anume că UE trebuie să se apropie de cetățenii săi, aceasta fiind cea mai bună cale de a contracara populismul și retorica naționalistă. ”Esența Europei – să o menținem în viață. Esența Europei este calea de mijloc, deschiderea de a discuta împreună și de a găsi căi de înțelegere a drumului spre viitor. Ca să facem asta avem nevoie de optimism. Putem fi mândri de ce am realizat, dar trebuie să mergem mai departe. PPE vrea să arate oamenilor că UE nu este ceva distant, ci casa noastră”, a fost mesajul liderului PPE.Partea inferioară a formularului
Frans Timmermans spune că UE trebuie să lupte pentru supraviețuire. ”Cred că este pentru prima oară de la începutul procesului de integrare când este real pericolul ca UE să se destrame. Noi, ca politicieni, avem datoria de a da voce celor care acum tac dar se ridică pentru a apăra lucrurile în care cred. Lor trebuie să le dăm curaj fiind noi înșine curajoși, să combatem populismul și extremismul, să spunem clar și repetat că nu dorim o societate abazată pe confruntare și pe ură”, spune liderul PES.
Ska Keller a cerut europenilor să se gândească la viitorul planetei și la tânăra generație, cea care protestează în stradă față de schimbările climatice. ”Există un grup de oameni care nu pot să își aleagă viitorul – sunt tinerii care nu au încă drept de vot. Eu cred că tocmai la viitorul lor trebuie să ne gândim și să fim conștienți că deciziile pe care le luăm acum îi vor afecta pe ei. Haideți să votăm cu gândul la copiii noștri, la nepoții noștrii”, a afirmat liderul Verzilor. – sursa: Cursdeguvernare.ro
