Modificarea reglementărilor privind realizarea activităților de supraveghere tehnică, ca urmare a unei decizii a Curții Constituționale a României (C.C.R.), va impune detașarea, în cadrul DNA a unui număr de 130 de lucrători de poliție și pregătirea specifică a acestora precum și achiziția de autovehicule și echipamente tehnice suplimentare. Aceste măsuri presupun un efort bugetar în valoare de aproximativ 10.415.000 euro, se arată într-un comunicat al DNA. Asigurarea acestor resurse condiționează desfășurarea, în continuare, cu aceeași eficiență, a activității de investigare a infracțiunilor de corupție, de către DNA.
Având în vedere aceste aspecte, conducerea DNA a transmis Ministerului Justiției, în cursul zilei de 9 martie, o adresă în care se explică de ce este necesară promovarea unei hotărâri de guvern prin care să fie suplimentat numărul maxim de posturi al Direcției Naționale Anticorupție cu 130 de posturi de ofițeri și agenți de poliție judiciară, precum și rectificarea bugetului instituției cu suma anterior menționată.
”Modificarea reglementărilor privind realizarea activităților de supraveghere tehnică este consecința unei decizii a C.C.R., prin care s-a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile articolului ce reglementează punerea în executare a mandatului de supraveghere tehnică, din actualul Cod de procedură penală. În prezent, Direcția Națională Anticorupție cooperează în vederea realizării activităților de supraveghere tehnică cu Serviciul Român de Informații (S.R.I.), care asigură suport logistic și tehnic pentru interceptarea comunicațiilor la distanță, accesul la sisteme informatice, supravegherea audio – video și localizarea prin mijloace tehnice. În situația în care, după publicarea deciziei menționate în Monitorul Oficial, organele judiciare se vor afla în imposibilitatea de a folosi resursele operaționale ale S.R.I., va fi necesară suplimentarea resurselor proprii ale D.N.A. pentru a putea asigura în continuare eficiența activității de investigare a infracțiunilor de corupție. În acest scop, s-a realizat o evaluare preliminară a volumului de activitate al D.N.A. din perspectiva activității de supraveghere tehnică, pentru a estima resursele necesare pentru preluarea integrală a tuturor activităților de punere în executare a mandatelor emise de judecătorii de drepturi și libertăți, fiind identificate următoarele necesități: achiziționarea de logistică pentru efectuarea înregistrărilor ambientale – cost estimat de aproximativ 1.150.000 euro, achiziționarea de logistică în materia interceptării comunicațiilor – cost estimat de aproximativ 415.000 euro, detașarea unui număr suplimentar de 130 de lucrători de poliție judiciară care să gestioneze infrastructura tehnică suplimentară, să asigure monitorizarea în timp real a comunicațiilor interceptate, să realizeze supravegheri operative și înregistrări ambientale în spații publice sau private – cost estimat de aproximativ 4.000.000 euro anual (efortul bugetar este în realitate mai mic, pentru că, prin detașare de la Ministerul Administrației și Internelor la D.N.A se realizează o economie corespunzătoare în bugetul ministerului), atribuirea / achiziția unui sediu secundar pe raza municipiului București în proximitatea sediului central al DNA (suprafață utilă de minim 1.000 – 1.500 mp și loc de parcare pentru minim 10 autovehicule) – cost estimat de aproximativ 4.000.000 euro sau 180.000 euro/an, achiziționarea unui număr de 30 autovehicule de diferite tipuri – cost estimat de aproximativ 650.000 euro, realizarea unor programe de pregătire profesională care să asigure că acești polițiști dobândesc în timp cunoștințele specifice activității de supraveghere tehnică – cost estimat 200.000 euro. Suma totală astfel calculată se ridică la aproximativ 10.415.000 euro.
Menționăm că, pentru aceste estimări, s-a avut în vedere ipoteza folosirii de către organele de urmărire penală a infrastructurii existente la nivelul S.R.I, pentru interceptarea comunicațiilor la distanță. În situația în care ar fi necesare achiziții suplimentare pentru substituirea acestor echipamente, costurile ar crește în mod substanțial, fără ca la acest moment să putem face o estimare, având în vedere că un asemenea demers nu a mai fost realizat în cadrul sistemului judiciar. Raportat la timpul necesar pentru realizarea procedurilor de achiziție, precum și pentru selecția și pregătirea personalului, în perioada imediat următoare, eficiența activității de supraveghere tehnică ar putea să scadă semnificativ, cu impact corespunzător asupra finalității investigațiilor efectuate în aceste cauze. Estimăm că activitatea ar putea reveni la standardele din prezent într-un interval de aproximativ doi ani de la momentul la care sunt asigurate resursele menționate anterior”
Monica Macovei Probele făcute cu suportul tehnic al SRI, anterior deciziei CCR, trebuie să rămână valabile – Dosarele în care probele esențiale sunt bazate pe interceptări sunt vulnerabile, în urma deciziei CCR publicate miercuri, este de părere eurodeputatul Monioca Macovei. Este vorba de toate dosarele care folosesc ca probe interceptări, înregistrări ambientale, filaj și alte mijloace de supraveghere, aflate în curs de cercetare la procurorii din toată țara (DNA, DIICOT, parchete) sau pe rolul instanțelor.
”Nu am criticat și nu voi critica deciziile Curții Constituționale, dar dezbaterea publică a deciziilor judecătorești și constituționale este parte a democrației și a spiritului liber, așa cum de multe ori a decis CEDO. De aceea, aș vrea să înțelegem foarte bine consecințele acestei decizii a CCR: Toți specialiștii în drept penal știu că regulile de procedură penală nu retroactivează și nici nu sunt supuse principiului legii mai favorabile (Legea penală mai favorabilă se aplică numai în cazul în care infracțiunea pentru care o persoană a fost condamnată este abrogată, și niciodată regulilor de procedură penală). De aceea, mă întreb de ce Curtea declară neconstituționale interceptările, filajele etc făcute anterior acestei decizii, pentru că acestea au fost constituționale la data la care au fost efectuate. Probele făcute cu suportul tehnic al SRI, anterior deciziei CCR, trebuie să rămână valabile, pentru că la data efectuării lor au fost constituționale, iar neretroactivitatea este un principiu constituțional. Acesta este principiul stabilității juridice în orice societate democratică, așa cum a decis CEDO în mod repetat. Dosarele aflate în anchetă – fie pe corupție, spălare de bani, evaziune fiscală, fie pe crimă organizată, trafic de droguri, de ființe umane, de armament etc – se vor închide dacă interceptările sau alte mijloacele de supraveghere secretă sunt mijloacele de probă vitale sau fac legătura între probe de altă natură. Dosarele aflate pe rolul instanțelor de judecată vor avea aceeași soartă, vor fi și acestea închise din aceleași motive. Anchetele pe infracțiuni de omor și alte infracțiuni grave vor fi de asemenea închise, pentru că și în aceste cazuri se folosesc în unele situații mijloace de supraveghere secretă, unde suportul tehnic este asigurat de SRI. CCR a permis ca decizia să fie folosită ca temei de revizuire și în cauzele în care au fost ridicate excepții de neconstituționalitate similare înaintea publicării deciziei în Monitorul Oficial. Altfel spus, cei care au aflat de pronunțarea deciziei, cunoscând opinia CCR de neconstituționalitate, și până astăzi (n.r. – ieri), când a fost publicată, au putut ridica excepții de neconstituționalitate, ca să scape de condamnare. Este dificil de înțeles de ce CCR nu a acordat un termen de implementare pentru un sistem complex și foarte scump. Motivarea deciziei suspendă practic interceptările de orice fel, în orice cauză, până la momentul în care DNA și DIICOT vor avea echipamentele și oamenii pentru a face propriile înregistrări, filaje etc. România riscă să devină pentru o bună bucată de vreme raiul infractorilor și al crimei organizate, oprind anchete transfrontaliere, făcute în cadrul cooperării europene în materie penală. Este nevoie ca echipamentele de supraveghere secretă să fie la Ministerul Public, care să asigure interceptările pentru toți procurorii și polițiștii din țară. SRI nu poate ceda echipamentele sale, pentru că are în continuare nevoie de acestea pentru activitatea privind siguranța națională. DNA, DIICOT și Parchetul General vor face cel mai probabil o analiză a dosarelor care riscă să fie închise în urma deciziei CCR, adică acele dosare în care restul probelor nu sunt suficiente singure, fără probele din interceptări, pentru ca judecătorul să își facă o opinie solidă, pe baza căreia să dea o soluție. Aștept ca rezultatele acestor analize să fie comunicate public pentru a vedea cât de afectată este lupta anticorupție și împotriva criminalității organizate de decizia Curții Constituționale. Trebuie să găsim un echilibru între respectarea drepturilor omului și reducerea criminalității. Într-o țară în care criminalitatea este ridicată, drepturile omului nu pot fi exercitate pe deplin. Trecerea de la o anumită regulă de procedură la alta nu se face în mod retroactiv. Trecerea de la o anumită regulă de procedură la alta nu se poate face peste noapte și cu efecte dramatice pentru lupta împotriva criminalității. Este imposibil să faci să funcționeze o instituție nouă în 24 de ore și, de aceea, o măsură tranzitorie era de așteptat să fie indicată de CCR”, precizează Macovei.
