Sorin Roșca Stănescu
Președintele Statelor Unite i-a lăsat literalmente cu gura căscată pe cei mai puternici aliați. Faimosul grup G7 a fost făcut praf și pulbere. Iar introducerea taxelor vamale pentru oțel și aluminiu este doar un simpu preludiu. Sub ochii noștri, se schimbă polii de putere ai lumii. Și urmează să vedem dacă asta se întâmplă într-un sens pozitiv sau negativ.
Depinde din ce direcție privești. Donald Trump face obiectul unei investigații FBI dar și a Congresului Statelor Unite pentru resupuse legături vinovate cu Federația Rusă, anterioare și din timpul campaniei electorale. Relații nepotrivite, personale sau prin intermediul rudelor ori celor mai apropiați colaboratori ai săi. Concret, pentru prima dată în istorie, un președinte al Statelor Unite este investigat pentru că ar fi încheiat înțelegeri contra statului pe care-l reprezintă cu principalul rival al Washingtonului, cu Vladimir Putin, președintele Federației Ruse. Ancheta este departe de a se fi încheiat. Ea are potențialul de a oferi surprize de mari proporții în ambele sensuri. Fie că Trump a trădat, fie că Trump nu a trădat.
Independent însă de aceste investigații, care seamănă din ce în ce mai mult cu Watergate, un fapt este din ce în ce mai vizibil. Donald Trump se comportă ca un buldozer, urmărindu-și cu înverșunare cele câteva obiective majore de politică externă cu impact asupra economiei americane.
Să recapitulăm:
1). O reducere dramatică a aparatului birocratic, în special în ceea ce privește Departamentul de Stat. Din ce în ce mai multe capitale ale lumii au rămas literalmente fără ambasadori și consuli americani. De altfel, într-un faimos discurs, Donald Trump și-a exprimat disprețul față de diplomați.
2). Impunerea în detrimentul tuturor aliaților a unei contribuții substanțiale de 2% din produsul intern brut pentru Apărare. Donald Trump declară cu orice prilej că Statele Unite nu mai sunt dispuse să suporte costurile securității în beneficiul altor state. În aceste condiții, Germania încearcă să impună Uniunii Europene noi reguli privind politica de Apărare, care, în cele din urmă, ar trebui să conducă la crearea unei puternice forțe armate UE, desigur sub conducerea Berlinului.
3). Introducerea de taxe vamale pentru un număr din ce în ce mai mare de produse importate de Statele Unite. Nu este vorba doar de oțel și aluminiu. Ci și de autoturisme. De asemenea, de o gamă extrem de largă de produse aduse din China. Scopul urmărit este de a întări economia Statelor Unite și de a opri creșterea alarmantă a datoriei publice, care astăzi se ridică la exorbitanta sumă de peste 30 de mii de miliarde de dolari.
4). O reașezare a raporturilor cu principalii rivali ai Statelor Unite: China, Coreea de Nord, Iranul și, nu în ultimul rând, Federația Rusă. Dintr-un motiv vizat de investigația Congresului American sau dintr-un cu totul alt motiv, în eventualitatea în care Donald Trump nu a acționat ca agent al unui stat ostil, președintele Statelor Unite încearcă să reseteze relația cu Federația Rusă. Și să șteargă pur și simplu cu buretele anexarea de către Moscova a Peninsulei Crimeea. De altfel, la acest capitol a avut loc și cea mai violentă ciocnire dintre el și Congres. Tentativa sa de a anula toate sancțiunile impuse Moscovei după anexarea Crimeei s-au lovit de un veto fără precedent în Congresul Statelor Unite, atât din partea democraților cât și din partea republicanilor. Reacția Congresului a fost atât de puternică, încât Donald Trump a acuzat faptul că i s-a răpit președintelui cea mai importantă dintre prerogative, cea de a conduce politica externă. Și să nu uităm că, spre deosebire de România, Donald Trump este și șeful Guvernului și, ca atare, are prerogative infinit mai mari decât un președinte român de a iniția demersurile de politică externă.
În ceea ce privește raporturile cu Uniunea Europeană, războiul declanșat este total din perspectiva acordurilor cu Iranul. În timp ce Donald Trump a rupt acordul cu Iranul, acord negociat timp de câțiva ani de unii dintre cei mai importanți diplomați din lume și amenință cu sancțiuni orice stat, orice societate comercială și orice bancă, ce va încălca embargoul impus de Washington Teheranulul, Uniunea Europeană a decis altfel. Relațiile comerciale cu Teheranul, odată embargoul ridicat, prin tratatul încheiat cu acest stat, vor continua, afirmă liderii europeni, indiferent de ce vrea sau de ce face Donald Trump.
Acest joc la rupere, inițiat de liderul celei mai mari puteri militare a lumii și celei de-a doua puteri economice după China, indiferent cum va sfârși, va reconfigura sub aspect geopoltic întreaga planetă. Până una alta, singurul mare câștigător al acestui început de război mondial atipic este Vladimir Putin. Foto – Rador
