Acasă Educatie Elevii cer grupuri de acțiune anti-bullying în fiecare școală

Elevii cer grupuri de acțiune anti-bullying în fiecare școală

DISTRIBUIȚI

Deputații Camelia Gavrilă, Alina Teiș, Rodica Boboc și Cristinel Romanescu au primit o delegație de elevi care au participat la Forumul Național al Copiilor, desfășurat sub patronajul Organizației Salvați Copiii.

Tema Forumului pentru ediția 2019 a fost ”Combaterea bullying-ul prin implicarea copiilor la nivelul școlii”, o temă veche și nouă în același timp, dar o problemă gravă care ia amploare în societatea complexă de astăzi, copiii fiind excluși din grupul de colegi, uneori umiliți, etichetați, stigmatizați.

Elevii și-au expus punctul de vedere și posibile soluții de combatere a acestui fenomen, convinși că implicarea lor directă, alături de cadrele didactice, de consilierii școlari și părinți, reprezintă un drept, dar și condiția fundamentală pentru a învăța în școli sigure, prietenoase, fără bullying. Soluțiile propuse de elevi sunt crearea de grupuri de acțiune anti-bullying în fiecare unitate de învățământ din care să facă parte, alături de cadre didactice și de consilierul școlar, cel puțin doi elevi și doi părinți; implementarea în toate școlile, la propunerea și sub coordonarea grupurilor de acțiune anti-bullying, a unui sistem de identificare și raportare a cazurilor de bullying, cu respectarea principiului confidențialității, prin înființarea unor urne în care elevii pot introduce, sub anonimat, bilețele care să semnaleze problemele existente; realizarea unor întruniri la nivel de școală, săptămânal sau lunar, în care să fie analizate problemele din sfera violenței școlare; creșterea numărului de consilieri școlari: un consilier școlar la un număr de 300-500 de elevi și nu la 800 cum prevede legislația în prezent; asigurarea unei formări specifice a consilierilor școlari pentru a se asigura o mai bună susținere și înțelegere a copiilor, victime ori agresori, în situații de bullying; derularea de cursuri de formare continuă pentru cadrele didactice (învățători, diriginți), dar și pentru părinți, care să cuprindă elemente specifice fenomenului pentru asigurarea unui climat pozitiv în școală, fără bullying și cu respectarea demnității fiecărui copil. De asemenea, se consideră util: organizarea unui concurs național la care să participe echipe formate din copii și părinți pe tema combaterii fenomenului, derularea de campanii publice prin intermediul televiziunilor și în mediul on-line de combatere a bullyingului și a cyberbullying-ului, în care să fie implicați deopotrivă elevii și profesorii, necesitatea unor discuții frecvente între părinți și cadrele didactice, între elevi și profesori, atât despre rezultatele școlare obținute, dar și despre starea emoțională a elevilor, despre problemele intercolegiale care-i afectează, înființarea unei linii telefonice pentru elevi prin care pot raporta cazurile de bullying  și se poate solicita ajutor de specialitate.

Camelia Gavrilă a subliniat că procesul de educație înseamnă provocare, adaptare și individualizare, comunicare empatică în relația cu vârste și generații diferite. În acest sens, s-a amintit că în urmă cu câteva luni Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a Camerei Deputaților a adoptat o inițiativă legislativă ce vizează combaterea acestui fenomen. La rândul său,  Ministerului Educației Naționale trebuie să cuprindă în legislația secundară elemente de identificare și soluții la problema bullyingului din unitățile de învățământ. Totodată, doamna președinte Camelia Gavrilă a precizat rolul major al centrelor județene de asistență pedagogică în diminuarea fenomenului și necesitatea consilierii copiilor ce au fost victime sau ”agresori”, dar și a părinților acestora. Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport va transmite Ministerului Educației Naționale câteva  recomandări ce trebuie incluse în legislația secundară și va analiza posibilitatea modificării legislației în vigoare, în sensul creșterii numărului consilierilor școlari.

Alina Teiș a menționat că are o experiență de 25 de ani ca profesor și s-a confruntat de-a lungul timpului cu situații de tipul bullyingului. ”Curtea școlii este un microunivers social în care copiii primesc primele lecții de viață în afara familiei. Vorbim despre validare, acceptare, empatie, dar din păcate, vorbim și despre teamă sau rușine sau respingere. De cele mai multe ori încărcarea negativă de la școală, reverberează și acoperă emoțiile pozitive, ambiția și potențialul copiilor. Un copil este etichetat, tachinat, batjocorit în cercul său de cunoștințe sau de către colegi, care îl strigă într-un anumit fel, făcându-se referire la aspectul fizic sau la problemele de ordin medical sau familial. Orice formă de violență trebuie condamnată cu fermitate, iar violența domestică îndreptată deopotrivă împotriva femeilor și a copiilor trebuie oprită”.

Camelia Gavrilă a menționat că ”fenomenul numit ”bullying” reprezintă o preocupare majoră în societatea actuală, mai ales în mediile educaționale, pentru că manifestările și efectele sunt grave, profunde, afectând evoluția și echilibrul emoțional al copiilor și adolescenților. Dezbaterea și explorarea comportamentelor de tip bullying în cadrul Forumului Național al Copiilor, organizat cu multă consecvență și dedicație de către Organizația Salvați Copiii, conturează un demers responsabil, o inițiativă pe care o salutăm, pentru că înseamnă dialog constructiv, definirea problemei, precizarea cauzelor și, mai ales, identificarea soluțiilor posibile și a strategiilor educaționale necesare. Consider că prin implicarea școlii, a societății civile, prin activitățile de consiliere școlară, prin atenția și abordarea pedagogică avizată, fenomenul poate fi controlat și diminuat. Elevii au nevoie de informații, de parteneriate adevărate, de suport educațional, de sprijin emoțional și înțelegere psihologică, în contextul în care și victima și ”agresorul” unui comportament de tip bullying sunt tineri, aflați în momente de criză și derivă. Bullyingul este o agresiune, iar orice agresiune, fie fizică, fie verbală sau psihologică, începe și se alimentează pe fondul unor atitudini pasive sau tolerante și încetează, la fel de natural, în fața unor atitudini ferme de respingere și de condamnare. La fel de adevărat este, însă, faptul că primul și cel mai important pas în stoparea unei agresiuni, indiferent de caracterul, de natura acesteia, îl constituie refuzul potențialei victime de a fi victimă. Pentru aceasta, însă, tinerii trebuie să fie ferm convinși de faptul că au alături un triplu aliat: familia, școala, societatea”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here