Alegerile pentru șefia organizațiilor PNL s-au încheiat, iar bilanțul îi este favorabil lui Florin Cîțu. Din cele 49 de organizații, 32 s-au declarat susținătoare ale premierului.
Ludovic Orban și-a adjudecat 12 filiale, alte 5 fiind încă în expectativă, nedeclarându-și susținerea, deși potrivit unor informații s-ar putea îndrepta tot spre Florin Cîțu. Este vorba organizațiile din Vâlcea, Bihor, Constanța, Brăila și Tulcea.
Momentul este unul în care cei doi competitori și echipele lor au lansat mesajele prin care s-au poziționat pentru lupta hotărâtoare din septembrie. Orban a spus că va continua campania „din om în om”, asta pentru că delegații sunt cei care vor vota la congres, nefiind obligatoriu ca acestia să urmeze în șir indian șeful de organizație.
„După 20 august va începe a doua fază a competiţiei, faza de prezentare a moţiunilor în fiecare filială. Moţiunile vor fi prezentate în faţa Colegiului Director Judeţean, care cuprinde Biroul Judeţean ce va fi ales, plus primarii, preşedinţii de organizaţii locale. Moţiunile vor fi votate, după care vor fi stabiliţi delegaţii la congres, iar delegaţii la congres sunt cei care hotărăsc cine va fi preşedintele PNL”, a afirmat Ludovic Orban.
Ce mesaje transmite tabăra Cîțu
Florin Cîțu e foarte sigur de victorie, vorbește despre echipa sa doar ca despre „echipa câștigătoare” și despre o guvernare de minimum opt ani. ”Suntem uniţi şi rămânem uniţi şi după 25 septembrie. Împreună construim Partidul Naţional Liberal care va guverna România cel puţin opt ani de zile!”, scrie Cîţu pe Facebook.
Se remarcă în multe luări de poziție ale premierului insistența asupra „unității” partidului, iar asta pentru că există infomații că tensiunile s-ar putea accentua după congres, fiind de așteptat ca echipa învingătoare să îi elimine complet din orice poziție de decizie pe cei învinși.
Filiale care îl susțin pe Florin Cîțu
Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui, Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Ilfov, București, Cluj, Maramureș, Satu Mare, Sălaj, Călărași, Ialomița, Prahova, Teleorman, Buzău, Galați, Alba, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu, Hunedoara, Timiș, Sector 2, Sector 6, Sector 4.
Tot din partea echipei lui Florin Cîțu mai vine un mesaj – acela că va continua să fie premier chiar dacă șefia partidului va fi adjudecată de Ludovic Orban. Unul dintre cei care insistă pe acest aspect este Emil Boc, susținător cu greutate al premierului.
„Competiția din PNL este una internă a PNL care nu are legătură cu punerea în pericol a guvernării țării, Cîțu va fi premier și acum, și după 25 septembrie, nu e vinovată țara că noi avem un congres”.
Dar unul dintre cele mai puternice semnale transmise de tabăra Cîțu și de premier personal este cel legat de certitudinea că totul merge bine, economia crește, nivelul de trai al românilor la fel, iar guvernarea este una foarte performantă. Motiv suficient ca PNL să dețină guvernarea „următorii opt ani de zile”. O asemenea perspectivă este, desigur, generatoare de speranță și de așteptări, doar că ea vine pe contrasens cu sondajele de opinie care arată că PNL nu reușește să depășeasă PSD și nici să sară peste 26%.
Până atunci însă un rol important îl va juca rectificarea bugetară, când este de așteptat ca premierul Florin Cîțu, care este și interimar la ministerul Finanțelor, să împartă primarilor banii din Fondul de rezervă.
Ludovic Orban s-a ferit să-și atace direct, la scenă deschisă, contracandidatul, vorbind ba de „forțe din exteriorul PNL” care își bagă coada în „democrația internă de partid, ba de „instrumente nedemocratice”, care „sucesc mâini la spate”, „arată pisica” și „umblă la schelete din dulap”. Acest tip de mesaj a fost întărit de oameni apropiați lui, cum ar fi Virgil Guran, care s-a referit explicit la serviciile secrete și la DNA.
După ce însă a fost trasă linia finală alegerilor din organizațiile județene, Orban a lansat un avertisment clar în ceea ce-l privește pe Cîțu. „Candidatura mea reprezintă aproape o certitudine a performanţei, în timp ce cealaltă candidatură poate fi cel mult o speranţă, dacă nu cumva o aventură pentru PNL”.
A răspuns și atacurilor repetate venite din partea lui Rareș Bogdan că ar fi trebuit să plece din fruntea partidului după alegeri. „E adevărat că PNL nu a ieşit pe primul loc la alegerile parlamentare, PNL a ajuns principalul partid de guvernământ, am avut capacitatea să formăm o majoritate guvernamentală (…) De regulă, preşedinţii care îşi duc partidul la guvernare şi care câştigă alegeri îşi continuă mandatul pentru că au arătat că au capacitatea de a conduce partidul”.
Filiale care îl susțin pe Ludovic Orban
Giurgiu, Bistrița-Năsăud, Argeș, Dimbovita, Vrancea, Brașov, Arad, Caraș-Severin, Diaspora, Sector 1, Sector 3, Sector 5.
Dancă le-a mai reproșat „colegilor” faptul că au schimbat tabăra- au ajuns la conducerea unor filiale cu sprijinul lui Orban după care și-au schimbat opțiunea „din motive necunoscute public”. Dar cunoscute în interior. Potrivit surselor Europa Liberă acestea ar ține fie de banii pe care urmează să-i primească la rectificarea bugetară, fie de diverse funcții publice pentru „clientelă”.
Cea care a vorbit deschis despre „fracționarea” PNL a fost Violeta Alexandru, care a dat consistență nemulțumirilor din partid și riscului de după congres. „Prima condiţie că să fii lider este să îţi placă oamenii. Să nu vii doar să îţi faci o poză sau să te urci pe scenă să spui câteva cuvinte. Trebuie să îi asculţi, să stai de vorba cu ei. Nu te urci în măşină şi trânteşti uşa, ci stai de vorba cu ei. Această viziune despre echipa câştigătoare ca şi când ceilalţi sunt nişte pierzători, nişte rebuturi, duce la o fracţionare între membrii PNL. E foarte periculos. Suntem o singură echipă”, a spus Violeta Alexandru. – sursa: romania.europalibera.org
