Guvernul a inițiat în această săptămână legislația necesară modificării fiscalității, în fața problemelor cu deficitul bugetar și cu plata angajamentelor politice – surprinzând, astfel, mediul de afaceri prin fiscalitatea reactivă și haotică generată de lipsa de perspectivă, scrie Cursdeguvernare.ro.
Unele din măsuri sunt, de fapt, o revenire asupra deciziilor coaliției de guvernare, așa cum s-a întâmplat și în cazul pensiilor speciale și a cumului salariu-pensie.
Astfel, Ministerul Finanțelor a pus marți în dezbatere un proiect de OUG de modificare a Codului Fiscal, care prevede creșterea accizei la carburanți, cu aproape 23% la așa-zisa ”benzină fără plumb”, până la 2.035,40 lei / 1.000 de litri, și cu aproape 25% la motorină, până la 1.897,08 lei / 1.000 de litri. Măsura creșterii accizelor la carburanți survine după ce, de la 1 ianuarie 2017, a fost eliminată așa numita supraacciză de 7 eurocenţi/litru, introdusă în 2014.
Prevederea privind creşterea accizelor este sigura din modificări care urmează să se aplice de la 1 septembrie 2017.
Pe lângă creșterea accizelor, o altă țintă este sectorul bancar – pentru care e prevăzută și limitarea deducerii cheltuielilor reprezentând creanțele în străinătate, în limita unui plafon de 30% din valoarea acestora, începând cu 1 ianuarie 2018.
Creșterea accizelor la carburanți – Guvernul dă vina pe UE
La doar 8 luni de la scăderea accizelor la carburanți, Ministerul Finanţelor îşi justifică decizia invocând pericolul nerespectării directivelor europene, care prevăd ca ”nivelurile naționale ale accizelor să nu se situeze sub nivelurile minime ale accizelor prevăzute de legislația Uniunii Europene”, spune Nota de fundamentare a proiectului de OUG de modificare a Codului Fiscal.
”În situația în care cursul leu/euro publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene ar depăși valoarea de 4,62 lei/euro, nivelurile actuale ale accizelor practicate în România pentru benzină și motorină ar deveni inferioare nivelurilor minime ale accizelor prevăzute de legislația Uniunii Europene”, spune documentul citat.
Pentru benzină și motorină, nivelurile actuale ale accizelor practicate în România, raportat la cursul leu/euro publicat în prima zi lucrătoare din luna octombrie 2016 ”sunt foarte aproape de limita minimă prevăzută de legislația Uniunii Europene”, conform notei de fundamentare a Ministerului Finanţelor.
Sectorul bancar: deductibilitate pentru doar 30% din creanțele cesionate
Plafonarea deductibilităţii cheltuielilor cu creanţelor cesionate vizează mai ales băncile, care au vândut credite neperformante în valoare de 3,2 miliarde de lei (725 milioane euro), numai în 2016.
”Având în vedere amploarea fenomenului de cesionare a creanțelor, în special a celor din domeniul bancar, precum și faptul că acestea sunt înstrăinate pentru sume infime raportate la valoarea creanțelor/împrumuturilor, valoare considerată cheltuială deductibilă la calculul impozitului pe profit, în vederea diminuării impactului fiscal asupra bazei de impozitare, se impune limitarea deducerii acestor cheltuieli, în limita unui plafon de 30% din valoarea creanțelor înstrăinate la care se adaugă valoarea venitului realizat din înstrăinarea acestora”, spune nota de fundamentare a proiectului de OUG privind modificarea Codului Fiscal.
Pentru o creanță care a fost înstrăinată la o valoare de 1.500 lei față valoarea nominală de 10.000 lei, cheltuiala reprezentând valoarea acestei creanțe va fi deductibilă în limita a 4.500 lei, potrivit un calcul al Ministerului Finanțelor.
La începutul luni august, Ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, declara că unităţile bancare, în proporţie de 70%, nu plătesc impozit pe profit, mai ales din cauză că își deduc creanțele cesionate. Declarația ministrului Finanțelor venea după ce, în aprilie, Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul Băncii Naționale, a declarat că ar fi justificate controalele ANAF la bănci, ”din perspectiva legalității eventualelor optimizări fiscale” rezultate din cesionarea creanțelor.
”În ultimii doi ani, băncile au vândut portofolii substanțiale de NPL (credite neperformante) ale populației și firmelor la prețuri foarte scăzute, situate, în medie între 8,5% și 10% din valoarea nominală a creditelor”, spunea în aprilie Florin Georgescu.
După declarația ministrului Finanțelor, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, remarca la rândul lui că ”faptul că nu au plătit impozit este o formulare pe care trebuie să o facem cu atenție, pentru că la nivelul publicului larg se va înțelege altceva, cum ar fi că băncile nu au vrut să plătească (…) a face profit într-o bancă nu e o chestiune ușoară. Aici ar fi bine ca societatea să înțeleagă că activitatea bancară este un complicată. Trebuie să dai și dobânzi celor care fac depozite la tine, deponenților, să acoperi și creditele care nu-ți revin, să-ți acoperi și cheltuielile de funcționare, să ții și lichiditate”.
Suprataxarea terenurilor agricole nelucrate
Pentru terenul agricol nelucrat timp de doi ani consecutiv, consiliul local va putea ”majora impozitul pe teren cu până la 100 lei/ha, începând cu al treilea an, în condiţiile stabilite prin hotărâre a consiliului local”, potrivit proiectului de OUG.
În present, terenul arabil se taxează cu 42 – 50 de lei / hectar, iar consiliile locale pot mări impozitul cu până la 500%.
Impozitarea străinilor
Firmele străine vor plăti din 2018 un impozit anual majorat la 22.000 lei (circa 5.000 euro) pentru reprezentanţele din România, cu circa 25% mai mare decât cel actual de 4.000 euro, la cursul BNR.
Fiscalitatea favorabilă: dividendele și medicii
Se propune, în schimb, scutirea de la plata impozitului pe venit pentru medici, începând cu data de 1 ianuarie 2018, atât pentru veniturile din salarii și asimilate salariilor, ”precum și din activități independente obținute din exercitarea profesiei de medic, în condițiile Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată”
O altă prevedere din proiectul de ordonanţă este eliminarea impozitului pe dividende de la 1 ianuarie 2018, ceea ce înseamnă că, pentru profitul obţinut în 2017, patronii sau acţionarii nu mai plătesc nimic pentru dividendele încasate.
În privința fiscalizării activităților independente desfășurate în România, veniturile ”se consideră ca fiind obținute din România, indiferent dacă sunt primite din România sau din străinătate”, cu excepția drepturilor de proprietate intelectuală. Acestea din urmă sunt considerate ca fiind obținute din România, numai dacă sunt primite de la un plătitor de venit din România sau de la un nerezident prin intermediul unui sediu permanent al acestuia stabilit în România.
