Fitch reconfirmă ratingul suveran al României și perspectiva stabilă

Agenția de rating Fitch a reconfirmat în data de 30 august 2024 ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/F3 pentru datoria pe termen lung și scurt în valută, precum și perspectiva stabilă.

Puncte forte și puncte slabe structurale: ratingul „BBB-” al României este susținut de apartenența la UE și de intrările de capital care susțin convergența veniturilor, finanțele externe și stabilitatea macroeconomică. PIB-ul pe cap de locuitor, indicatorii de guvernanță și de dezvoltare umană sunt peste egali din categoria „BBB”.

Acestea sunt echilibrate în raport cu deficitele mari și persistente duble ale bugetului și ale contului curent (CAD) în raport cu egalii, rigidități bugetare mari și o poziție destul de ridicată a datoriei externe..

Deficit bugetar mare: Deficitul bugetar din 2023 (în termeni ESA) a fost de 6,6% din PIB, în creștere de la 6,3% în 2022. Rezultatele lunare indică o creștere a deficitului din 2024, revizuit până la 7,2% din PIB, dar a fost păstrată previziunea de deficit pentru 2025 la 6,5% din PIB. Deși există riscuri semnificative de scădere, având în vedere incertitudinile legate perioada electorală și de o serie de derapaje fiscale, este, totuși,  așteptată o consolidare fiscală semnificativă pe termen mediu, ajutată de reintroducerea regulilor fiscale ale UE.

Creșterea datoriei publice: Fitch estimează că datoria publică generală față de PIB va crește la 59% la sfârșitul anului 2026, de la 48,8% în 2023, dar încă în linie cu mediana actuală „BBB” de 58,3%. Până în 2023, creșterea nominală puternică, cauzată parțial de inflație, a contribuit la limitarea creșterii datoriilor, dar previziunile de deficit ridicat, combinate cu o creștere nominală mai lentă, au pus datoria/PIB pe o traiectorie ascendentă. În ciuda creșterii datoriilor, rata dobânzii la venituri este de 6,4%, mai favorabilă decât media de 7,5%.

Alegeri prezidențiale și generale: Coaliția de guvernare (Partidul Social Democrat și Partidul Național Liberal), formată în urmă cu aproape trei ani, s-a dovedit stabilă și a câștigat alegerile UE din iunie 2024 cu o listă comună care a primit aproape 50% a voturilor.

Relaxarea fiscală dinaintea alegerilor prezidențiale și generale programate pentru 24 noiembrie și, respectiv, 1 decembrie anul acesta, susține riscurile fiscale pe termen mediu și va îngreuna din punct de vedere politic viitoarea consolidare fiscală.

Creștere economică slabă: Creșterea economică a încetinit în 2023 la 2.1%, iar redresarea prognozată în 2024 este mai slabă decât se aștepta. Prognoza PIB-ului pentru 2024 a fost revizuită în scădere la 2,5%, având în vedere având în vedere scăderea accentuată din trimestrul al doilea din 2024, când PIB-ul a crescut cu doar 0,1%. Cu toate acestea, creșterea economică este încă mai puternică decât zona euro (unde Fitch estimează 0,8% în 2024, de la 0.4% în 2023) și destul de aproape de mediana actuală „BBB” de 3,1%. Ne așteptăm ca consumul gospodăriilor, care a fost motorul cheie al creșterii în ultimii ani, să se accelereze, stimulat de o inflație mai scăzută, de creșterea puternică a salariului nominal și a pensiilor.

Intrările mari de fonduri UE, inclusiv fondurile de coeziune din cadrul multianual (2021-2027) cadrul financiar și fondurile de redresare și reziliență, vor continua să susțină creșterea și investițiile pe termen mediu. Dincolo de stimularea directă a cererii, fondurile UE ar trebui să îmbunătățească și potențialul de creștere al economiei, accelerând recuperarea față de nivelul mediu al UE.

Inflație mai mică decât cea așteptată: inflația a scăzut mai mult decât se aștepta în primul semestru al 2024 și a fost generalizată, observată și în inflația de bază. Inflația totală (măsură IPC național) a fost aproape de 5% în ultimele luni, comparativ cu două cifre până în iunie 2023. Inflația de bază a scăzut la 5,5% în iulie 2024, cea mai scăzută din ianuarie 2022.

Totuşi, evaluarea agenția de rating estimează o presiune a prețurilor, parțial din cauza dinamicii puternice a salariilor, și prognozează o inflație aproape de limita superioară a țintei de inflație de 2,5%+/-1pp a Băncii Naționale a României (BNR) până în 2026. În august 2024, BNR a redus rata dobânzii de politică monetară, după ce rămăsese neschimbată din ianuarie 2023.

Deficit general de cont curent: CAD s-a redus la 7% din PIB în 2023, de la 9,2% în 2022, dar încă este peste mediana „BBB” de 0,8%. Estimăm că acesta se va stabiliza între 5 și 7% din PIB, ca înainte de pandemie, dar rămâne printre cele mai mari din Europa Centrală și de Est și din categoria „BBB”, reflectând parțial provocările de competitivitate.

România s-a bucurat de condiții de piață favorabile și de lichiditate amplă a pieței de la ultima revizuire a ratingului din februarie 2024 și nu s-a confruntat cu presiuni de finanțare externă în perioada de înăsprire monetară globală din 2022 și 2023, când rezervele valutare au crescut cu un cumulat de 21 de miliarde USD.

Sector bancar solid: sectorul bancar din România este bine capitalizat (raportul capitalului total de 24,1% la sfârșitul lui 1S24), profitabil (rentabilitatea anuală a activelor în 1S24 la 1,8%) și lichid, cu finanțare în principal din depozitele clienților locali. În ciuda provocărilor economice, calitatea activelor a rămas solidă, cu o rată a creditelor neperformante de 2,5%.

Rentabilitatea a atins probabil vârful în 2023, dar ar trebui să rămână ridicată pentru băncile mai mari în următorii doi ani, deși impozitul pe cifra de afaceri afectează mai semnificativ băncile mai mici.

Factori care ar putea, individual sau colectiv, să influențeze negativ pot fi ordin

• Fiscal: consolidare fiscală insuficientă pe termen mediu, ceea ce duce la o creștere considerabilă a raportului datorie publică/PIB.
• Macro/Extern: efecte negative asupra credibilității politicilor, stabilității macroeconomice și lichidității externe.

O evoluție pozitivă ar putea fi influențată de reducerea susținută a deficitului bugetar și scăderea clară a datoriei publice/PIB pe termen mediu și educerea îndatorării externe și a riscurilor de finanțare externă, care decurg dintr-o îmbunătățire structurală a poziției contului curent.