La Cluj-Napoca a avut loc, la jumătatea lunii noiembrie 2018, Forumul Serviciilor și Tehnologiilor Medicale, eveniment care reprezintă un liant între reprezentanţii serviciilor medicale publice/private (manageri de spitale) şi cei ai tehnologiilor medicale, pe de-o parte, şi autorităţile publice, asociaţiile de pacienţi, mass-media, pe de altă parte. Forumul a fost organizat de publicația Ziar Medical în parteneriat cu Medical System Enterprise.
La eveniment au fost prezenți parlamentari, manageri de spitale județene și municipale, directori medicali și șefi de secții și manageri de clinici private, lideri de opinie din domeniul medical public și privat și reprezentanți ai asociațiilor naționale de pacienți.
Principalele teme abordate, în cadrul dezbaterilor, au fost discontinuitatea îngrijirilor pentru pacienții chirurgicali, bugetarea sistemului medical în funcție de serviciile acordate, crearea centrelor de îngrijiri de lungă durată, digitalizarea serviciilor medicale, legislația privind achizițiile publice – un obstacol sau un sprijin pentru sistemul medical, noutăți CNAS, leaderhip medical.
Prof. univ. dr. Irinel Popescu, președinte al Academiei de Științe Medicale, a afirmat că în România cercetarea medicală din spitale este subfinanțată deși rezultatul cercetărilor poate duce la creșterea veniturilor clinicilor. ”Cred”, a spus el, ”că trebui folosită această resursă umană din spitale. Pot fi o sursă de venit. Spitalele pot obține venituri suplimentare din activitatea de cercetare. O parte din infrastructura de spital se datorează proiectelor de cercetare realizate de echipa de cercetători. Academia și-a asumat această manieră de a accesa fondurile pentru a dota unitățile cu angiografe. Acestea trebuie să facă cercetare timp de cinci ani de zile, și apoi aparatura va aprține spitalului. 17 spitale au beneficiat de acest proiect”.
Punctând pe marginea aceluiași subiect, dr. Laszlo Attila, președintele Comisiei pentru Sănătate Publică din Senatul României, a precizat că Legea Cercetării ”stagnează în Parlament de ani de zile (…). Ar fi oportună adoptarea acestei legi care să reglementeze problemele legate de salarizare și de integrarea clinică”. El a recomandat să se revadă organigrama spitalelor și a universităților, pentru că ”sunt cazuri când bugetul unei clinici provine o treime din activitatea medicală și două treimi din cercetare”.
Dr. Băltaru, comandantul Spitalului Militar de Urgență ”Dr. Constantin Papilian” din Cluj-Napoca, a reiterat faptul că unitățile medicale ale Ministerului Apărării Naționale sunt deschise tuturor categoriilor de pacienți și a atras atenția asupra unei categorii vulnerabile de pacienții: vârstnicii. ”Sunt 760.000 de persoane trecute de 75 de ani care trăiesc singure în mediul rural. Suntem obligați să ținem pacienții în spitale pentru că nu avem unde să îi trimitem. Nu avem categorii de instituții medicale care să preia astfel de pacienți. Avem nevoie de instituții pentru cazurile care necesită tratament de lungă durată la terapie intensivă”.
În acest context, Vasile Barbu, președinte al Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților, a criticat ”discriminarea pacientului din mediul rural” și a cerut tarifarea separată a pachetelor de îngrijire la domiciliu. ”S-a renunțat la astfel de servicii pentru că serviciile nu sunt acoperite de suma de 50 de lei decontată de Casa de Asigurări de Sănătate”.
Președintele Casei Județene de Asigurări de Sănătate Cluj, dr. Luminița Chirilă, a anunțat că ”în acest moment se lucrează la proiectul de norme metodologice de aplicare a contractului cadru pentru anul 2019 și la întreg pachetul legislativ pentru programele naționale de sănătate pentru următorii doi ani. Furnizorul este obligat să ofere informații referitor la serviciile pe care le oferă pacienților. Dacă fiecare piesă din puzzle își face treaba, vom stabili un circuit corect în vederea accesării serviciilor. Prioritățile Casei de Asigurări de Sănătate sunt să asigure accesul la servicii medicale de calitate, controlul costurilor și satisfacția beneficiarilor serviciilor medicale. Ofertele de servicii medicale trebuie să fie orientate către nevoile reale de sănătate ale pacienților”.
Cătălin Tîlvescu, coordonatorul departamentului de Medicină Hiperbară Nova Vita, Târgu Mureș, atrăgea atenția asupra noilor tehnologii medicale, cum ar fi camera de oxigenoterapie hiperbară: ”Am observat o aplicabilitate foarte mare a acestei terapii și ne dorim o colaborare cu alte specialități pentru ca tot mai mulți pacienți să beneficieze de această terapie”.
Conf. univ. dr. Carmen Orban, managerul Institutului Clinic Fundeni a salutat oportunitatea organizării Forumului Serviciilor și Tehnologiilor Medicale: ”Vă mărturisesc că apreciez că vreți să mișcăm lucrurile. Eu am fost la toate conferințele, dar nu am văzut finalitatea lor. Eu sunt pentru cuantificarea actului medical corect și pentru diferențierea salarială. E ușor de făcut pentru că există indicatori de perfomanță. (…) Este momentul să nu ne fie frică, putem schimba lucrurile”.
În cadrul forumului a fost lansată aplicația Spital Plus, o premieră pe piața serviciilor medicale pentru pacienții din România. Este vorba despre un sistem software dedicat pacienţilor şi entităţilor medicale.
