Acasă Info Local FOTBALUL ILFOVEAN, PESTE CEL BUCUREȘTEAN

FOTBALUL ILFOVEAN, PESTE CEL BUCUREȘTEAN

DISTRIBUIȚI

Judeţul Ilfov are o lungă şi prestigioasă istorie. Numele judeţului nostru are rezonanţe adânc istorice. Unele instituţii juridic-administrative înglobau sub titulatura “Ilfov” şi oraşul Bucureşti. Un singur exemplu: Tribunalul Ilfov avea sub jurisdicţia sa şi Bucureştii. În urma reorganizării socialiste de după război au dispărut judeţele şi au apărut 16 mari structuri administrative: regiunile. Străvechiul judeţ Ilfov a fost înglobat în regiunea Bucureşti, care acoperea sudul Munteniei, evident şi Capitala.

În acest context a fost organizat un foarte puternic campionat regional de fotbal care cuprindea echipe din Urziceni, Lehliu, Călăraşi. Giurgiu, Olteniţa, Mănăstirea, Răcari, Slobozia, Fundeni-Frunzăneşti, Chirnogi, Ciulniţa, Feteşti etc. Reorganizarea din 1968, prin revenirea la judeţe, a repus în drepturi vechiul judeţ Ilfov. Pe plan sportiv a fost organizat, cu succes, un campionat judeţean pe cele trei niveluri binecunoscute în acele vremuri (echivalent cu cel din Bucureşti): Onoare, Promoţie şi Zonal. Şi întinsul judeţ Ilfov era gratulat, duminică de duminică, de la un capăt la altul, de spectaculoase meciuri de fotbal. Dar, în iarna anului 1981 a apărut o nouă structură organizatorică: Sectorul Agricol Ilfov, menit să contribuie la securitatea alimentară a Capitalei, precară în acele vremuri. Însă întinderea judeţului a fost limitată considerabil. În 1997 s-a revenit la vechea denumire, dar în aceeaşi structură teritorială redusă: 39 de comune şi oraşe. Evident, în aceste condiţii activitatea fotbalistică a suferit mult pentru că nu a mai avut bazinul uman precedent. Dar, cum-necum, activitatea fotbalistică a continuat. După 1989, pe fondul dezvoltării industriale a judeţului, prin mutarea pe teritoriul său, din motive ecologice, economice şi strategice, a unor unităţi industriale din Bucureşti dar şi apariţia a numeroase mici unităţi economice specifice noului capitalism, s-a produs o normală relansare a fotbalului. Din păcate, fluctuaţiile sunt foarte numeroase şi stânjenitoare pentru o temeinică, stabilă funcţionare a fotbalului ilfovean.

Dacă, pe timpuri, apariţia unei echipe de Divizia A într-un mediu comunal era imposibilă, iată că judeţul Ilfov a avut patru echipe la acest nivel: doua prezente – Concordia Chiajna și FC Voluntari, două desfiinţate – FC Otopeni şi Victoria Brăneşti. O prezenţă semnificativă este la nivelul secund. Printre cele 20 de echipe prezente în ediţia 2016/2017 sunt şi echipele ilfovene din localităţile Afumaţi, Clinceni, Baloteşti şi retrasa Berceni. Masivă este prezenţa echipelor în eşalonul trei, cu echipe din Tunari, Popeşti-Leordeni, Domneşti şi echipele secunde ale celor din primul eşalon – Voluntari II şi Concordia Chiajna.

Să prezentăm şi situaţia din eşalonul inferior (Liga a 4 – corespunzător categoriei “Onoare” din trecut): sunt două serii de câte 13, respectiv 14 echipe. Din păcate, nu mai există forţa financiară şi organizatorică pentru eşaloanele “de jos”, adică cele corespunzătoare, în trecute vremuri, categoriei Promoţie (Liga a 5-a, în actuala organizare). Căci despre una corespunzătoare istoricei “Zonal” nici nu mai poate fi vorba!

Pentru comparare să prezentăm şi situaţia fotbalului bucureştean. În trecut existau șapte echipe de Divizia A (evident în perioade alternative). Azi doar două: FCSB şi Dinamo. În divizia B erau tot șapte (tot alternativ), azi doar una – Juventus (lider autoritar), iar în liga a triea azi mai sunt trei participante: surprinzătoarea Metalo-Globus şi echipele secunde susţinute de Steaua şi Dinamo.

Prin urmare, din cifrele statistice prezentate rezultă că fotbalul este în judeţul Ilfov la parametri superiori celor din Bucureşti dar, evident, şi ai celui din ţară. Problema numărul unu a fotbalului ilfovean este stabilitatea financiară.

O informaţie de ultima oră: echipele FC Chitila şi AS Glina, lidere in Liga a patra, seria 1, s-au retras din motive financiare. Din păcate. toate aceste probleme sunt generale pentru fotbalul românesc. Iar situaţia fotbalului din judeţul nostru este, deocamdată, superioară celui naţional. Să sperăm că va continua. – VASILE BOLBOJA

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here