Acasă Economie Gabriela Firea laudă Institutul de la Magurele, ”unde avem cel mai mare...

Gabriela Firea laudă Institutul de la Magurele, ”unde avem cel mai mare laser din lume”

DISTRIBUIȚI

fireaPrimarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a participat luni la conferinta cu tema ”Orasul meu in Europa Noastra”” eveniment care face parte din festivalul UrbanFest, organizat de Reprezentanta Comisiei Europene in Romania, impreuna cu Primaria Municipiului Bucuresti, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice si Comisia Europeana – DG REGIO (Directia Generala de Politica Regionala).

Firea a abordat o serie de teme deosebit de importante pentru Capitala Romaniei, printre care se numara “reabilitarea retelei de termoficare”, “Statia de epurare de la Glina”, “Incineratorul de deseuri”, “reteaua de canalizare si alimentare cu apa”, “reabilitarea zonei Piata Unirii”, “Canalul Bucuresti – Dunare”, necesitatea unui spital regional sau Laserul de la Magurele, toate acestea fiind proiecte pentru care s-au accesat sau se pot accesa fonduri europene importante si care pot contribui la dezvoltarea seminificativa a Bucurestiului.

Gabriela Firea: “Tema conferintei de astazi, Orasul meu in Europa noastra, reprezinta pentru mine o foarte buna oportunitate de a prezenta pe scurt obiectivele majore de investitii pe care le are in vedere municipiului Bucuresti, pentru a deveni o capitala europeana in adevaratul sens al cuvantului.

Plecand de la titlul acestei conferinte as vrea sa subiniez faptul ca municipiul Bucuresti a evoluat semnificativ in ultimele doua decenii, avand in prezent capacitatea de a intra in competitie, de la egal, la egal, cu celelalte mari capitale europene. In prezent, Bucurestiul a depasit media Uniunii Europene in ceea ce priveste produsul intern pe cap de locuitor, ajustat la puterea de cumparare. Din acest punct de vedere, Bucurestiul a depasit mai multe mari capitale europene, cum ar fi Roma, Madrid, Berlin, Atena sau Lisabona. Din perspectiva mai multor indicatori socio-economici, bucurestenii au un nivel de trai mai ridcat decat in multe zone statele dezvoltate ale Uniunii Europene. Exista insa fara indoiala un decalaj inca ridicat in ceea ce priveste conditiile de locuire, din Capitala Romaniei, iar aici vorbim de conditiile de trafic, parcarile, spatiile verzi si alte aspecte care tin de calitatea vietii intr-o mare metropola. Dezvoltarea economica a Capitalei a mers mult mai repede decat dezvoltarea urbana, iar din acest motiv, chiar daca la indicatorii de nivel de trai stam relativ bine, avem inca un standard de locuire mai scazut decat in unele capitale europene pe care l-am mentionat ca fiind in urma Bucurestiului, in privinta PIB pe locuitor.

Din nou despre reabilitarea retelei de termoficare

In ceea ce priveste reabilitarea retelei de termoficare, exista de asemenea probleme mari in acea parte mai putin vizibila din perspectiva cetateanului, dar care asigura conditiile de baza de locuire, cum ar alimentarea cu apa, canalizarea si termoficarea. Bucurestiul are circa 3.800 de km de conducte de transport si distributie a apei si energiei termice. Este o lungime semnificativ mai mare decat distanta Bucuresti-Londra sau Bucuresti – Paris.

Daca am insira in linie dreapta conductele de termoficare din reteaua Capitalei, ne-am putea conecta direct la puturile de petrol din Kuweit. Deci este o retea enorma, iar problema e ca 70% din conductele care alcatuiesc sistemul de termoficare bucurestean au o vechime de 30-40 de ani. Aceasta este motivul pentru care, pe segmentele de transport si distributie pierdem circa 28%, adica mai mult de un sfert din caldura care introdusa in sistem.

In timpul vizitei pe care am avut-o recent la Bruxelles, la intalnirea cu doamna comisar european, Corina Cretu, am discutat despre posibilitarea prelungirii programului de reabilitare a peste 500 km de retea de termifocare. Suntem in etapa de realizare a documentatiilor. Cand am preluat mandatul am constatat ca nu s-a lucrat nimic in acest sens, nu s-a lucrat nici macar strategia energetica a Capitalei, documentatii pe care noua administratie le-a realizat in timp record. Trebuie sa venim cu proiecte concrete, trebuie sa realizam studii de fezabilitate si sa dovedim ca suntem parteneri seriosi in obtinerea acestor fonduri care sa imbunatateasca calitatea vietii cetatenilor.

Prin urmare, atunci cand vorbim de dezvoltare competitiva a Bucurestiului, trebuie neparat sa avem in vedere modernizarea acestei retele de termoficare. Iar aici trebuie sa tinem cont si de celelalte efecte care afecteaza eficienta economica a RADET, cum ar fi tendinta continua a debransarilor de la sistemul centralizat de termoficare si schimbarile climatice care redus numarul de zile pe an pentru care e necesara incalzirea din reteaua de termoficare.

Toate acestea au dus la injumatatirea consumului de energie din Capitala, la 5,1 Gcal in prezent, fata de 10 Gcal in urma cu doua decenii (1996-1997). Toate aceste aspecte se reflecta in eficienta economica a RADET care recent a intrat in insolventa pentru a proteja consumatorii bucuresteni. Vreau sa profit de prezenta doamnei Comisar European pentru a risipi toate zvonurile mai mult sau mai putin rau intentionate, conform carora insolventa RADET ar insemna pierderea fondurilor europene care pot fi atrase de municipalitate. Am purtat aceasta discutie la Bruxelles, iar doamna Comisar European poate confirma ca, procedura insolventei nu va afecta in niciun fel capacitatea de absorbtie a fondurilor eurpene pentru reteaua de termoficare din Bucuresti.

Avem o alocare neta de 176 de milioane de euro, prin Axa Prioritara 7, Obiectivul Specific 7.2 „Cresterea eficientei energetice in sistemul centralizat de furnizarea energiei termice in Municipiul Bucuresti”. Cu acesti bani putem reabilita circa 500 de km din reteaua de transport si distributie a sistemului de termoficare, adica o lungime putin mai mare decat distanta Bucuresti – Cluj-Napoca.

Statia de Epurare a Apei de la Glina

Un alt obiectiv strategic din partea „nevazuta” a utilitatilor de stricta necesitate pentru bucuresteni este Statia de Epurare a Apei de la Glina. Imi amintesc ca realizarea acestei statii de epurare era unul din obiectivele prevazute in documentatia de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana si ar fi trebuit finalizat pana la sfarsitul anului trecut. Am realizat doar prima etapa, a unui proiect care insumeaza aproape 336 de milioane de euro. Urmeaza acum partea mai consistenta ca investitie si ca volum de lucrari. Prioritatea noastra in aceasta chestiune este de a construi unitatea de incinerare a namolului rezultat in urma epurarii apelor. In prezent, depozitam circa 40 de tone pe zi de namol in groapa de gunoi de la Glina, ceea ce creste semnificativ costurile de operare ale statiei de epurare.

Am discutat de tratarea deseurilor din apa, ajungem inevitabil la managementul deseurilor menajere. Aici avem un obiectiv foarte urgent care decurge din Directivele Uniunii Europene si care spune ca pentru acest an trebuie sa reducem cu 35% cantitatile de deseuri biodegradabile. Este evident ca daca vrem sa reducem ceea ce depozitam, diferenta trebuie sa fie ori reciclata, prin colectarea selectiva, ori incinerata. Si aici ajungem la proiectul realizarii unui incinerator de deseuri menajere, care sa fie totodata si producator de energie.

Este un obiectiv care poate fi cofinantat din fonduri europene, prin Programul Operational Infrastructura Mare 2014-2020, Axa prioritra 3 – Dezvoltarea infrastructurii de mediu in conditii de management eficient al resurselor, Obiectivul Specific 3.1. privind reducerea numarului de depozite neconforme si cresterea gradului de pregatire pentru reciclarea. Ne dorim sa atragem in aceste proiect 180 de milioane euro, fonduri europene, pentru partea de cofinantare.

Modernizarea retelei de canalizare

Tot in partea ”nevazuta” a utilitatilor, pe care bucuresteanul nu o simte, decat in momentul in care avem ploi abundente si apar inundatiile, e legata de modernizarea retelei de canalizare, astfel incat aceasta sa poata prelua apele pluviale din anumite zone in care actualul sistem nu mai face fata.

In acest sens trebuie sa atragem fonduri europene pentru modernizarea canalizarii pe sos. Oltenitei si in zona Berceni din sectorul 4, unde avem doua obiective de investitii. De asemenea, trebuie sa tinem cont de dezvoltarea imobiliara a orasului care introduce o noua comanda sociala pentru extinderea retelelor de alimentare cu apa si canalizare, cum e cazul zonei de sud-vest (str. Ghidigeni, in vecinatatea Prelungirii Ghencea) sau cartierul Henri Coanda. In toate aceste proiecte avem in vedere atragerea de fonduri europene prin „Programul Operational Infrastructura Mare” 2014-2020.

Reabilitarea si modernizarea integrata a Pietei Unirii

Un obiectiv este reabilitarea si modernizarea integrata a Pietei Unirii, care include atat reabilitarea canalului Dambovita in aceasta zona, cat si reamenajarea peisagistica a pietei. In penultima sedinta de consiliu, am supus atentiei consilierilor generali proiectul de reabilitare a zonei Piata Unirii. S-au aprobat indicatorii tehnico-economici, iar in urmatoarea sedinta vom supune aprobarii CGMB Planul de Mobilitate Urbana Durabila. Va garantez ca in mandatul meu nu vor exista intarzieri. In premiera, in Primaria Capitalei exista acum un grup de lucru dedicat acestor proiecte extrem de importante si care nu mai sufera amanari.

Am prezentat pana aici mai multe proiecte majore care au un impact semnificativ asupra vietii bucurestenilor. Chiar daca multe dintre obiective nu sunt atat de vizibile, ele sunt vitale pentru asigurarea conditiilor de baza de locuire intr-un oras care are pretentia, dar si potentialul de a fi o capitala europeana in adevaratul sens al cuvantului.

Bucurestenii vor rezultate concrete din partea primarului general si de aceea am inceput cu obiectivele care tin in mod nemijlocit de viata cotidiana a fiecarui bucuresten. Exista insa si proiecte mai ample care necesita un volum mai mare de invetitii si o perioada mai lunga de implementare.

Canalul Bucuresti-Dunare

Daca suntem focalizati pe rezultatele imediate, nu inseamna ca trebuie sa ignoram aceste proiecte foarte mari. S-a vorbit mult de proiectul Bucuresti-Dunare, care ar urma sa transforme Capitala Romaniei in port fluvial. Nu stiu cat de mult se cunoaste faptul ca acest canal a fost realizat in proportie de 70% inainte de Revolutie. Acest proiect nu ar avea doar beneficiul unui canal navigabil care ar lega practic Bucurestiul de Marea Neagra. Pe acest curs de apa cu o lungime de peste 70 de Km, s-ar putea instala si cateva hidrocentrale care ar produce energie. Diferenta de nivel intre Bucuresti si Dunare este de 53 m, ceea ce ar permite utilizarea caderii de apa pentru producerea de energie. Pentru acest proiect ar fi necesara o finantare din partea Uniunii Europene de circa 1,5-1,7 miliarde euro.

Constructia unui Spital Regional

Nu vreau insa sa ma limitez doar la proiectele de infrastructura. Am discutat la Bruxelles cu doamna Comisar Corina Cretu si de constructia unui Spital Regional in Capitala. Este bine cunoscut faptul ca in prezent in spitalele bucurestene nu se trateaza doar bucurestenii ci si romanii de peste tot din tara. Din acest motiv reteaua de spitale din Capitala nu poate face fata in totalitate la absorbirea acestei cereri. De aceea consider ca este absolut necesar sa avem acest Spital Regional care sa deserveasca intreaga regiune.

Laserul de la Magurele

Am lasat in final un proiect foarte important pe care ne propunem sa-l finantam cu fonduri europoene prin instrumentul de ”Investitii Teritoriale Integrate”. Un obiectiv strategic al noului exercitiu financiar al Uniunii Europene este dezvoltarea inteligenta, cu un accent deosebit pe componenta cercetare-dezvoltare. Cred ca si Romania, implicit si Bucurestiul are un atuu important in acest sens, prin Institutul de la Magurele unde avem cel mai mare laser din lume. Cred asadar ca ne putem propune sa invstim aici fonduri europene pentru a dezvolta o baza de cercetare foarte buna de care dispunem in prezent.

Aceastea au fost proiectele majore pe care Bucurestiul si le propune sa le finanteze din fonduri europene. Si am convingerea ca impreuna cu doamna Comisar European Corina Cretu si cu sprijinul domnului viceprim-ministru Vasile Dancu vom reusi sa punem in miscare toate aceste proiecte”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

17 + five =