Gaura de la buget nu există. Este o proastă proiectare a bugetului prin subestimarea cheltuielilor și supraextimarea veniturilor

Gaura de la buget nu există, ci suntem în situaţia în care trebuie corectate greşelile de la adoptarea Legii bugetului de stat pe 2023, în care veniturile au fost supraestimate şi cheltuielile subestimate, a declarat Gabriel Biriş.

”Guvernul vorbeşte deja de nişte măsuri, multe aplicabile de la 1 septembrie. 1 septembrie este peste cinci-şase săptămâni şi le vedem pe surse. Noi nu putem să facem în momentul de faţă un comentariu profesionist al calităţii şi impactului acestor măsuri, ceea ce consider că nu este deloc firesc. (…) Am mai văzut o situaţie ca acum, anul trecut. Să nu uităm că Ordonanţa 16, care a modificat destul de amplu Codul fiscal, a fost parcă secret de stat. N-au fost niciun fel de discuţii (…) Atunci, noi am atras atenţia că măsurile respective, deşi în mare parte de înţeles, unele chiar bunicele, nu rezolvă problema, fiind doar nişte cârpeli. Atrăgeam atenţia că vom avea alte modificări curând. Le vedem acum. Practic, Ordonanţa 16 şi-a produs efecte în principal începând cu 2023, efectele fiind cele pe care le vedem: o imensă gaură bugetară. Bine, gaura de fapt nici nu există. Ea este cauzată de o foarte gravă supraestimare a veniturilor şi de o la fel de gravă subestimare a cheltuielilor. Deci practic nu există o gaură. Noi acum suntem în situaţia în care România trebuie să corecteze pe parcurs greşelile de la adoptarea legii bugetului de stat şi a asigurărilor sociale pe 2023”, a spus Biriş la dezbaterea organizată de Coaliţia pentru Libertatea Comerţului şi a Comunicării, cu tema „Scad sau cresc prețurile? Guvernul, între reducerea prețurilor alimentelor de bază și creșterea taxelor”.

El a subliniat că Executivul a adoptat deja o Ordonanţă de urgenţă cu privire la plafonarea adaosurilor comerciale, dar aceasta este în mare parte inaplicabilă, pentru că prevederile incluse sunt neclare.

În ceea ce priveşte zvonurile legate de o creştere a accizelor, Biriş a atras atenţia că majorarea accizelor la carburanţi influenţează costurile, mai ales de transport, de distribuţie şi de vânzare a produselor. „Ori, pare că aceste două soluţii se cam bat cap în cap”, a semnalat el.

Referitor la creşterea accizelor la tutun, Biriş reaminteşte că acestea au fost majorate recent şi că, atunci când au existat modificări „de astea intempestive”, a crescut contrabanda. Nici la alcool, a adăugat acesta, nu s-a văzut o analiză din partea Guvernului cu privire la gradul de colectare a accizelor, unde situaţia pare a fi chiar mai gravă decât în cazul colectării TVA.

„În momentul în care vezi de la statistică care e consumul de alcool şi te uiţi către nivelul veniturilor bugetare, îţi dai seama că ai o gaură inexplicabilă, de undeva spre 40%. Adică creşti accizele, dar nu iei măsuri pentru creşterea colectării. Asta mie mi se pare complet neproductiv”, a precizat Gabriel Biriş.

Vorbind de eliminarea scutirii de contribuţii în construcţii şi agricultură, el a subliniat că facilităţile la constructori s-au dat în 2018, iar cele în agricultură începând cu iunie 2022. „Atunci nu s-au făcut analize de impact? Mai ales că facilităţile în agricultură şi industria alimentară au fost aprobate în Parlament la câteva săptămâni după ce se aprobase PNRR-ul prin care ne asumasem obligaţia să scădem gradual scutirile. Am început scăderea scutirilor printr-o nouă scutire.(…) Scutirile, tot timpul am spus, sunt un cancer, pentru că nu numai că erodează baza de impunere, dar creează distorsiuni concurenţiale, pentru că, dacă eu am o fabrică de sucuri aici şi lângă e o fabrică de bere, o să fie mult mai uşor să iau angajaţii de la fabrica de bere care n-are scutire. Şi toată lumea aleargă după angajaţi. Dar nu vorbim de fapt că sunt întregi categorii, sunt sute de mii de oameni care au privilegii de contribuabil, privilegiul de a plăti impozit pe venit nu la cât câştigă, ci la normă de venit, mă refer la PFA-uri, privilegiul de a plăti contribuţiile la salariul minim, de anul ăsta la două salarii minime, şi nu la salariul brut. Şi nu vrea nimeni să vorbească de o aşezare pe baze, de o reformare a impozitării muncii, în aşa fel încât sarcina fiscală, incluzând contribuţiile, să nu mai depindă de cum câştigăm, ci doar de cât câştigăm. Evident, plafonarea bazelor de calcul a contribuţiilor pe suma veniturilor, că altfel nu funcţionează”, a explicat Biriş.

În opinia sa, este „este scandalos” că în acest demers de creştere a veniturilor bugetare se vorbeşte doar de majorarea taxelor, dar nu şi de reducerea evaziunii la TVA, la fel cum nu se vorbeşte despre impozitarea averilor ce nu pot fi justificate.

„Am putea să scoatem din conducta de bani la care s-au conectat hoţii vreo trei-patru miliarde de euro pe an numai aplicând taxarea inversă. Directiva 1865 ne permite. Iar în ceea ce priveşte situaţia persoanelor fizice, nu văd nicio discuţie în ceea ce priveşte impozitarea averilor ce nu pot fi justificate şi nici cu privire la transparentizarea sumelor parcate prin paradisuri fiscale, cu privire la care contribuabilii noştri n-au niciun fel de obligaţii. Sunt, probabil, miliarde de euro parcate pe afară, nu se iau dividende, n-ai obligaţie de declarare şi faci tot felul de achiziţii de case pe Coasta de Azur sau prin Dubai, sau iahturi sau plăteşti vacanţe…. Neabordând aceste probleme, Guvernul îşi pierde şansa de a avea cât de cât credibilitate în acest demers şi lucrurile astea vor crea probleme, inclusiv sociale, care se vor amplifica în perioada următoare”, a punctat Gabriel Biriş.