Expert Forum a lansat raportul Guvernarea de tip bazar. Costurile clientelismului în administraţia locală şi companii de stat (www.expertforum.ro/raportul-anual-2018). În același timp, a fost lansată varianta 3.0 a Hărții Clientelismului, un instrument interactiv care prezintă alocările de fonduri de investiţii pentru administrația locală între 2004 și 2017, arătând care sunt partidele politice care au beneficiat cel mai mult de pe urma acestor bani. Platforma poate fi consultată pe pagina web www.expertforum.ro/harta-clientelism.
Raportul tratează cu precădere două dimensiuni cruciale ale sectorului public: transferurile de fonduri pentru dezvoltare locală, care sunt principala sursă de investiţii în infrastructura publică la nivel sub-naţional în România şi peste tot în Europa; şi companiile publice. La limită distribuţia de fonduri de investiţii în teritoriu (plus procesul de achiziţii publice care urmează după aceea), alături de companiile publice, de stat sau municipale, sunt principalele surse de patronaj politic şi rezervoare de resurse ilicite pentru partide. Dacă aceste două robinete s-ar putea controla mai transparent şi obiectiv, politica românească ar rămâne fără 80-90% din resursele subterane pe care se bazează acum în campanii şi procesul de party-building.
Raportul pe 2018 sintetizează rezultatele mai multor proiecte ale EFOR de măsurare a clientelismului în aceste două domenii ale guvernării, fiind un studiu despre costurile enorme ale incertitudinii, lipsei de reguli stabile şi negocierilor permanente pentru împărţirea resurselor publice care au ajuns să fie sinonime cu politica în România şi în regiune.
În plus, spun organizatorii, în România ne aflăm într-o dilemă: nu ştim să echilibrăm controlul democratic al instituţiilor independente de reglementare şi audit cu gestiunea lor profesionistă. Conform practicii UE, acești reglementatori trebuie să fie distanţaţi de politica de zi cu zi. Anul 2017 a reprezentat un regres în termeni de guvernanță corporativă și de mecanisme de numire a conducerii reglementatorilor, cum ar fi în cazul Consiliului Concurenței, Curții de Conturi sau reglementatorilor pentru pieţele de energie şi ITC (ANRE şi ANCOM).
În alte state, parlamentele sunt un factor de echilibru în selecţia şi supervizarea acestor reglementatori. În România, Parlamentul se dovedeşte a fi cel mai catastrofal mecanism de numire şi control, favorizând dezechilibrul, politizarea fără scrupule şi practicând reducerea la cel mai mic numitor comun din punct de vedere profesional. Implicarea factorul politic în guvernarea democratică e desigur inevitabilă, dar găsirea unei formule prin care acesta să poată fi reconciliat cu un minim de promovare a competenţelor reale rămâne o agendă de viitor la noi.
Concluziile, pe scurt:
Bugetarea-bazar descurajează inovaţia şi investiţia în expertiză reală, pe termen lung; este oportunistă şi favorizează tranzacţiile pe termen scurt
Guvernarea şi bugetele de tip bazar scumpesc bunurile şi serviciile publice;
Atâta vreme cât regulile jocului încurajează bugetele-bazar, interesul actorilor publici pentru absorbţia de fonduri UE, mai dificile şi mai transparente, va continua să scadă, în ciuda declaraţiilor oficiale că aceastea reprezintă o prioritate;
Doar regulile stabile şi transparente, ce permit prioritizări reale şi planificare multi-anuală, sporesc valoarea resurselor publice consumate;
Buna guvernare şi inovarea vor apărea doar dacă schimbăm sistemul de stimulente pentru aleşii locali şi managerii de SOEs; adică dacă schimbăm regula jocului.
Alocări pentru administrația locală
Regulile de alocare pentru fondurile de investiții și cele de urgență (Programul Național de Dezvoltare Locală, Fondul de Rezervă și Fondul de Intervenție) sunt vagi și nu sunt stabile în timp.
Alocările din FR /FI se realizează prin excepții numeroase de la lege, ceea ce face ca regulile jocului să fie impredictibile.
Există diferențe semnificative între alocările din FR/FI și plăți, promisiunile de fonduri putând fi un instrument de motivare pentru primari în perioadele electorale; cu toate acestea sunt fonduri distribuite pentru urgențe care nu sunt contractate nici după doi ani.
Nu există viziune asupra investițiilor care se realizează pe termen scurt, fără predictibilitate; banii cu orizont de timp scurt şi afectaţi de incertitudinea alocării sunt folosiţi prost, cu eficienţă scăzută sau pe priorităţi ad-hoc;
Schimbările politice de la centru afectează alocările și plățile către administrația locală, iar proiectele riscă să se lungească sau să rămână fără finanțare.
Există dificultăți semnificative în a identifica rezultatele și a urmări traseul proiectelor finanțate din PNDL și din fondurile de urgență, iar pentru PNDL 2 (2017-2020) procedurile nu au devenit mai transparente
Achizițiile servite unor firme fidele distrug concurența loială, scad calitatea și cresc prețurile lucrărilor.
