În afară de datele publicate de Executiv privind simularea restructurărilor din consiliile județene și primării, după întâlnirea de la Cotroceni cu președintele Nicușor Dan, prim-ministrul Ilie Bolojan, la propunerea PSD și UDMR, a lăsat de înțeles că reforma administrativă poate fi făcută și altfel. În loc de concedieri, șefii de instituții pot decide reducerea cheltuielilor salariale, păstrând personalul sau, o altă variantă, un număr mai mic de angajați disponibilizați concomitent cu reducerea tuturor salariilor.
De asemenea, având în vedere datele prezentate public, care nu par să concorde cu realitatea, Bolojan a cerut prefecturilor o verificare a datelor comunicate până acum de primării și consilii județene în privința personalului din aparatele proprii. Termenul pentru prezentarea situațiilor actualizate este 4 septembrie.
Guvernul României a publicat marți o hartă interactivă, care reprezintă o imagine a personalului din aparatele proprii ale primăriilor și consiliilor județene din România.
Analiza se bazează pe datele INS privind populația și pe datele comunicate de prefecturi în prima jumătate a anului pentru fiecare UAT.
Numărul de posturi este calculat conform O.U.G nr. 63/2010, în funcție de numărul de locuitori Simulările Guvernului au în vedere două variante: o reducere cu 10% a posturilor ocupate (40% a numărului maxim de posturi) și o reducere cu 15% a posturilor ocupate (45% a numărului maxim de posturi).
De asemenea, simularea arată un post de polițist local la 1.200 de locuitori. Pentru evidența populației, șoferi pentru microbuze școlar și posturi pentru fonduri europene nu au fost propuse modificări.
Nu comparați mere cu pere
Primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, care este și președinte al Asociației Municiilor din România, a precizat că prin datele prezentate de Guvern ”a căzut mitul că în administrația publică locală sunt cei mai mulți angajați dintre toate sectoarele bugetare. Se vorbea de peste 300.000, aflăm de la dl Bolojan că, efectiv angajați, sunt doar 129.000”.
De asemenea, Vasilescu a arătat că ”orice cifre comparative, care au rolul să arate cu degetul că unii au fost corecți si alții au exagerat cu angajările, sună bine doar dacă vrei să faci pe justițiarul. Pentru cei inițiați e clar că această greșeală nu mai poate fi admisă pe lege și că trebuie recalculat ținând cont de datele reale”.
Primarul Craiovei a exemplificat cu Oradea, care este în grupa de populație de peste 200.000 de locuitori, având 213.549 de cetățeni. Potrivit legii, în aceeași grupă sunt și Iașiul (379.010), Cluj Napoca (325.353), Timișoara (296.869), Galați (294.905), Craiova (280.834), aceste primării având dreptul legal la un număr maxim de posturi de 720, după reducerea de 10% de anul trecut.
”Vom formula amendamente la pachet pentru tot ce am sesizat că este incorect și așteptăm de la guvern calcule și date exacte”, a mai spus Vasilescu.
O abordare asemănătoare a avut și primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, în cadrul ședinței Comitetului Executiv al PNL, când i-a reproșat premierului că Oradea nu poate fi comparată cu Clujul sau cu alte orașe de același randg, care au o populație mult mai mare.
Premierul i-a întors reproșul arăgându-i atenția lui Boc că aceste calcule au fost făcute după o lege din 2010, când acesta era în fruntea guvernului.
O altă problemă ridicată de primari se referă la schemele de personal, unele administrații incluzând servicii publice care în alte locuri au fost externalizate.
