Guvernul continuă consultările cu mediul de afaceri

Mesajul transmis de Executiv la consultările cu reprezentanții Confederației Patronale Concordia și CNIMMR este că au fost identificate resurse pentru suplimentarea fondurilor alocate Educației și Sănătății, considerate esențiale de Guvern.

Potrivit comunicatului emis de Guvern, în altă ordine de idei,   premierul Marcel Ciolacu a transmis interlocutorilor că Guvernul ”este angajat să mențină deschise toate căile de finanțare europene” pentru realizarea PNRR și continuarea investițiilor în servicii publice de calitate.

Pe de altă parte, reprezentanții Guvernului au prezentat mediului de afaceri principiile care stau la baza planului de măsuri economice, în curs de elaborare, care să determine inclusiv mai multă strictețe în privința cheltuielilor publice.

Preşedintele CNIMMR, Florin Jianu, a declarat că orice fel de modificare fiscală trebuie făcută de la 1 ianuarie 2024, iar Guvernul trebuie să dea primul exemplu în privinţa echilibrării bugetului de stat şi, mai ales, a cheltuielilor.

”Ceea ce am solicitat, împreună cu partenerii noştri, a fost stabilitate şi predictibilitate. Orice fel de necesară modificare fiscală trebuie făcută de la 1 ianuarie 2024. Acesta este mesajul pe care noi l-am transmis. Apoi, Guvernul trebuie să dea primul exemplu în ceea ce înseamnă echilibrarea bugetului de stat şi, mai ales, a cheltuielilor. Am spus nişte lucruri foarte clare legat de fondurile europene. Din perioada 2021 – 2027, până în acest moment, nu s-a cheltuit niciun euro. S-au promis 490 de apeluri în valoare de 36,8 miliarde de euro şi nu s-a cheltuit niciun euro. În continuare se fac agenţii, în continuare sunt angajări la bugetul de stat. Or, ceea ce noi am solicitat din partea mediului privat a fost echitate”, a afirmat Jianu, la finalul discuţiilor.

La rândul său, preşedintele Confederaţiei Patronale Concordia, Dan Şucu, a precizat că recomandarea făcută guvernanţilor este aceea de a lucra împreună în vederea găsirii celor mai bune soluţii.

”Am observat şi ne-a explicat despre dezechilibrele care există în clipa de faţă pe parte fiscală. Sigur, ne-a solicitat ajutorul. Suntem de acord cu ajutorul pe care dânsul îl solicită, dar, în acelaşi timp, ne aşteptăm ca Guvernul să fie primul care dă exemplu prin economiile pe care le-ar putea face. Nu putem doar să solicităm de la societăţi şi de la contribuabili să plătească, în primul rând ar trebui ca Guvernul să-şi facă ordine în propria curte. (…) Fiecare dintre noi avem ceva de făcut, fiecare dintre noi putem să contribuim. Dânşii ştiu mai bine unde pot face economii”, a declrat Dan Şucu, la finalul întrevederii cu premierul.

Reprezentanții antreprenorilor au cerut Guvernului ca măsurile propuse mediului de afaceri să fie clare și însoţite de analize de impact.

”Vom putea să venim cu nişte soluţii, poate chiar mai bune decât soluţiile propuse. În mod normal, în cel mult 10 zile, am putea să definitivăm tot ceea ce e de definitivat. Au fost discuţii de principiu, au fost o grămadă de propuneri, dar nimic, în clipa de faţă, nu este definitivat. De aceea, este absolut normal, noi suntem confederaţii patronale largi, cu un număr foarte mare de membri, dorim să ne informăm membri pe baza unor lucruri certe şi să primim un feedback corect din partea membrilor noştri ca să putem să transmitem mai departe. Noi avem o lege a dialogului social pe care trebuie să o respectăm”, a evidenţiat Şucu.

Într-o declarație  declarație de la sfârșitul lunii iunie, Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Patronale Concordia, atenționa că ”sunt lucruri care pot fi îndreptate și nu suntem absurzi. În același timp vreau să punctez că raportul Băncii Mondiale despre care vom tot discuta spune negru pe alb că aceste reforme de amploare trebuie discutate de acum, dar ele să aibă ca orizont de implementare 2025-2028. Este foarte important să nu privim politica fiscală ca pe un act de contabilitate: iau de aici, mult acolo și dacă cifrele arată bine la mine în tabel totul e în regulă.

Viața reală este mult mai complexă și dacă îți propui să schimbi semnificativ regimul fiscal actual al unor industrii sau categorii de persoane trebuie să lași un amplu timp de ajustare dincolo de dialog și consultare, altfel consecințele nu vor fi dintre cele mai plăcute pentru economie. Trebuie să vedem și care este legătura dintre politica economică și cea fiscală pentru că nu poți lua decizii cu impact pe termen lung pentru constrângeri bugetare pe termen scurt. Rămânem convinși că nu se poate discuta de impozitare progresivă într-o economie cu atât de multe zone gri și negre cum este cea României pentru că schimbăm presupusa inechitate a cotei unice cu certa inechitate a unui sistem progresiv unde doar cei corecți plătesc și restul fac dribling fiscal. Ne dorim și să nu mai separăm două discuții care nu pot fi purtate decât împreună: de câți bani în plus este nevoie (ni se spune foarte des) și felul în care sunt cheltuiți bani publici unde vedem încă multă risipă și ineficiență.”, a declarat Radu Burnete, directorul executiv al Confederației Patronale Concordia.

Săptămâna trecută, CNIMMR a dat publicității un sondaj realizat în rândul antreprenorilor pentru identificarea impactului modificărilor fiscale de la 1 septembrie a.c.. Printre modificările fiscale cu impact negativ asupra mediuui de afaceri, intrate în vigoare în cursul anului 2023, 57,3% au menționat obligativitatea microîntreprinderilor de a avea minim un angajat,  40,60% scăderea plafonului pentru microîntreprinderi și 27,10% specificat creșterea TVA-ului în HORECA de la 5% la 9%. De asemenea, 83,3% dintre cei chestionați spunând că modificările fiscale aplicate din 2023 le-au afectat negativ activitatea.