Prim-ministrul Ilie Bolojan a anunțat la 29 iulie 2025, o nouă încercare de reformare a pensiilor magistraților, precizând că reforma este legată de primirea unor fonduri europene care se ridică la 200 de milioane de euro.
Premierul a anunțat că de la intrarea în vigoare a legii, vârsta de pensionare a procurorilor și judecătorilor va crește, după model european, la 65 de ani, față de 48 de ani, vârstă la care ies la pensie două treimi din actualii magistrați. Aceștia vor putea ieși la pensie și la 58 de ani, însă vor trebui să aibă o vechime de cel puțin 35 de ani în domeniu și să țină cont că pentru fiecare an de la 58 la 65 vor suporta o penalizare de 2% din valoarea pensiei/an. În prezent, valoarea medie a pensiei unui magistrat este de 25.000 de lei, din care partea contributivă este de doar 7.000 de lei, potrivit CNAS. Asta înseamnă că un magistrat primește o pensie de 10 ori mai mare decât pensia medie publică/economie.
De asemenea, Bolojan a anunțat și schimbarea modalității de calcul a pensiei magistraților. În prezent, la 48 de ani, un magistrat se pensionează cu 80% din valoarea brută a salariului (ceea ce înseamnă mai mult decât venitul net), în timp ce Guvernul propune ca în viitor valoarea pensiei să fie de 70% din salariul net.
În același timp se va lucra și la o lege a salarizării magistraților, care nu va duce la scăderea lefurilor.
Precizăm faptul că legea își va face efectul, firesc, pentru viitor, nefiind afectate actualele pensii. Măsurile, în mod evident, îi nemulțumesc pe magistrați, care consideră că pensiile speciale din justiție nu sunt o problemă reală pentru România. Ca de fiecare dată, ei spun că nu vor mai veni specialiști către acest domeniu.
Trebuie spus însă că în România, nivelul salarizării și cel al pensiilor în domeniul magistraturii este mult mai ridicat decât în oricare alt domeniu public de activitate și chiar în comparație cu al altor state din UE.
