Consecvent declarațiilor anterioare, președintele CJ Ilfov, Hubert Thuma,
reiterează ideea că ”ilfovenii nu sunt cetățeni de mâna a doua” și că ”Ilfovul nu cere privilegii”, ci corectitudine, echilibru și respect într-un parteneriat real București-Ilfov.
Hubert Thuma îi răspunde, din nou, astfel, primarului general al Capitalei, Ciprian Ciucu, care sugerează că pierderile STB sunt cauzate și de traseele din Ilfov. De altfel, Ciucu, în toate ieșirile publice, spune că la STB a găsit ”dezastru”, că în această societate sunt mai mulți șefi decât cei care muncesc și că bugetul societății este cât cel al Brașovului. Mai mult, Ciucu a încercat să treacă prin Consiliul General al Municipiului București o hotărâre prin care prețul unui bilet al STB să crească de la 3 la 5 lei/călătorie. După cum se știe, hotărârea nu a trecut la vot.
Hubert Thuma: ”Transportul metropolitan nu e un moft și nici pomană.
NU pot să tac după ultimele declarații ale primarului general al Capitalei. Săptămâna trecută, la întâlnirea cu liderii grupurilor politice din Consiliul General, acesta s-a plâns că Ilfovul primește bani de la București pentru transportul metropolitan (cu referire la cele 230 de milioane cheltuieli STB) și a aruncat vina pe vremurile și complicitatea actualului președinte al României, Nicușor Dan, fost primar general al Capitalei.
Transportul metropolitan este o necesitate pentru București și Ilfov, construită pe o viziune de dezvoltare comună a zonei București-Ilfov. Spre deosebire de președintele Nicușor Dan, actualul primar general se preface că nu înțelege ce se întâmplă în teren. Fără soluții metropolitane, Bucureștiul se blochează, iar Ilfovul plătește costul real al extinderii Capitalei”.
De aceea, Consiliul Județean Ilfov a trimis o adresă către autoritățile competente – Ministerul Finanțelor, Guvernul României și Primăria Generală a Capitalei – prin care solicită alocarea către județul Ilfov a 5% din impozitul pe venit estimat a fi încasat la nivelul Municipiului București.
”Argumentele sunt puternice și simplu de înțeles de orice om de bună credință. În acte, în Ilfov, suntem 540.000. În realitate, depășim un milion de locuitori. Oameni care au nevoie de drumuri, școli, spitale, apă și canal, transport public și servicii sociale. Și mai e un adevăr pe care nu-l putem cosmetiza: multe companii operează efectiv în Ilfov, dar au sediile în București, iar banii se contabilizează acolo.
Iată ce ne spun cifrele, fără emoție și fără propagandă:
1. Aproape 130.000 de ilfoveni (care locuiesc oficial aici) plătesc impozit pe venit în București. Vorbim de 1,2 miliarde lei. Dacă ne raportăm la numărul real de locuitori, suma este, realist, mult mai mare, apropiindu-se de 3 miliarde lei.
2. Marii contribuabili din Ilfov au plătit TVA de peste 1,3 miliarde de euro (aproape 7 miliarde lei) către bugetul de stat, din care la Consiliul Județean Ilfov s-au întors 900.000 de euro.
3. Și, poate cel mai greu subiect: în Ilfov se vor depozita anul acesta aproximativ 1 milion de tone de deșeuri din București. Acesta nu e „parteneriat”, e o presiune enormă pe comunitățile noastre, pe infrastructură și pe sănătatea oamenilor”, a argumentat Thuma.
Referendum pe tema depozitării deșeurilor din București în Ilfov
Președintele CJ Ilfov anunță că în cursul acestei săptămâni
va avea o întâlnire cu cei 40 de primari din județ, unul dintre subiecte fiind organizarea unui referendum pe tema depozitării deșeurilor din București în Ilfov.
”Nu pentru conflict. Ci pentru că Ilfovul trebuie să fie respectat și consultat când devine „curtea din spate” a Capitalei.
Și mai spun ceva, foarte direct, dacă administrația actuală a Bucureștiului continuă să trateze Ilfovul ca pe o zonă bună doar să preia problemele – gunoi, trafic, presiune urbană – atunci Ilfovul va fi obligat să ia măsuri ferme pentru a-și proteja comunitățile. După episodul gunoaielor, iau în calcul inclusiv măsura de a sista eliberarea autorizațiilor de construire în Ilfov, până când relația București-Ilfov se așază corect financiar și administrativ”, a mai anunțat președintele CJ Ilfov.
”Știu foarte bine ce ar însemna asta: presiune uriașă pe piața locuințelor, pe dezvoltarea economică, pe infrastructura de servicii și pe mobilitatea oamenilor. Bucureștiul ar resimți imediat efectele pentru că Ilfovul a devenit supapa de dezvoltare a Capitalei: locuire, logistică, depozite, servicii, forță de muncă. Dacă această supapă se închide, blocajele se mută înapoi în București. Ceea ce se traduce prin mai multă aglomerație, prețuri și mai mari, investiții încetinite, trafic și mai sufocant. Asta demonstrează, încă o dată, că București și Ilfov trebuie administrate cu cap, împreună, nu în contre”, a mai spus Thuma.
”Nu aș fi ieșit public cu această poziționare dacă nu vedeam încercarea de a transforma Ilfovul în vinovat de serviciu, inclusiv pe tema STB. Să sugerezi că transportul public către Ilfov e cauza pierderilor și să ignori faptul că zona metropolitană funcționează ca un singur organism e o cale sigură spre blocaj, nu spre soluții.
Și mai spun ceva, cu toată responsabilitatea: În loc să facem administrație, am ajuns la dispute pe care nu mi le doream. Avem premier, primar general și președinte CJ Ilfov din PNL – partidul care a avut sloganul Modernizăm România. Ar trebui să modernizăm, nu să ne acuzăm.
I-am spus premierului Ilie Bolojan clar: Lupt pentru Ilfov și e perfect legitim ca județul nostru să primească o cotă din IVG-ul încasat la București, pentru că Ilfovul susține zilnic Capitala prin oameni, economie și infrastructură. Domnia sa a promis o discuție aplicată, cu mine și cu primarul general al Capitalei. Din păcate, această discuție nu a mai avut loc”.
