Acasă Educatie Inteligența artificială în școlile din Ilfov*

Inteligența artificială în școlile din Ilfov*

Cum pot fi pregătiți profesorii și protejată învățarea elevilor

Potrivit Eurostat, în 2025 patru din zece tineri cu vârste între 16 și 24 de ani din Uniunea  Europeană au folosit instrumente de inteligență artificială generativă în scopuri educaționale formale.  Extinderea utilizării impune adaptarea metodelor de predare și evaluare. Raportul Comisiei Europene „Friend or foe? Evidence from the use of generative artificial intelligence in learning and teaching”,  publicat în luna septembrie 2026, analizează efectele folosirii IA în Educație și arată că rezultatele depind de modul de utilizare a tehnologiei, de pregătirea profesorilor și de regulile aplicate în școli.

Concluziile raportului arată că IA generativă poate explica lecții, poate propune exerciții și poate adapta materialele la nivelul elevilor, dar, deși preluarea mecanică a unor eseuri sau rezolvări generate automat poate produce rezultate aparent bune, nu există nicio garanție că elevul îl înțelege.

Din această perspectivă, România nu are o strategie pentru folosirea IA în școli. În Strategia Națională pentru Digitalizare (document valabil pentru perioada 2024-2027) se face referire la Strategia SMART-Edu, care nu cuprinde folosirea IA generative în școli și în Educație, în general.

Cu alte cuvinte, deși IA este folosită în educația formală, nu există un set de reguli clare și comune pentru folosirea acestor tehnologii, iar cadrele didactice au la dispoziție sporadic cursuri de pregătire în domeniul folosirii IA sau al metodelor de evaluare prin care să verifice efectiv ceea ce

știu elevii. Este evident că noile tehnologii pot sprijini educația, dar riscă să ascundă lipsa efectivă de cunoștințe a elevilor.

Reguli comune pentru elevi și profesori

În acest moment există două ghiduri (realizate de mediul privat) pentru utilizarea IA în școli, dar ele nu pot fi considerate standard național. Prin urmare, Ministerul Educației și Cercetării ar trebui să stabilească, printr-un ghid național, condițiile în care IA poate fi folosită la teme, referate, proiecte și pregătirea examenelor. Documentul ar trebui să precizeze când este necesară munca independentă, cum declară elevii utilizarea instrumentelor digitale și ce măsuri trebuie respectate pentru protejarea datelor personale.

Folosirea IA pentru înțelegerea unei lecții trebuie diferențiată de predarea unui text generat  automat ca o lucrare proprie. Utilizarea tehnologiei nu ar trebui considerată a priori abatere, iar  suspiciunile de fraudă nu trebuie sancționate automat dacă un detector de texte generate de IA semnalează o astfel de situație.

Importantă este înțelegerea procesului și a efectelor

Tehnologia poate rămâne un instrument de lucru, dar nu trebuie să înlocuiască evaluarea reală a competențelor elevilor. Temele pentru acasă pot fi păstrate, dar trebuie completate cu activități prin care elevii pot demonstra nivelul real al cunoștințelor. Spre exemplu, la matematică, elevii pot explica pașii unei rezolvări, la istorie se pot compara documente, la limba română se pot redacta și revizui texte proprii, iar profesorii pot evalua sursele, etapele de lucru și capacitatea elevului de a susține oral concluziile, astfel încât, în final, elevul să aibă bine consolidate informațiile și să le poată folosi independent.

Formarea profesorilor

Profesorii au nevoie, la rându-le, de pregătire practică pentru verificarea informațiilor  generate de IA, identificarea erorilor, proiectarea evaluărilor și protejarea datelor elevilor. Formarea trebuie adaptată fiecărei discipline, nu doar prezentarea unor aplicații. În martie 2026, Ministerul Educației anunța că se lucrează la un ghid privind aplicarea IA în educație și cercetare.

În anul școlar 2025-2026, proiectul „Conținut IA – Școala din viitor pentru Gimnaziu” a ajuns la 17.626 de elevi și 932 de profesori din 295 de școli. Activitățile au inclus teme precum etica,  prejudecățile algoritmice și utilizarea responsabilă a tehnologiei.

Ordinul nr. 5.553/2026 prevede pentru perioada 2026-2030 un proiect-pilot pentru clasele V-VIII, care include disciplina opțională „Educație prin inteligența artificială”, activități asistate de IA și evaluare formativă.

În funcție de rezultatele obținute, acestea pot fi punctul de plecare pentru un program național de folosire a IA în Educație. Evaluarea ar trebui să măsoare nivelul cunoștințelor, gândirea critică, capacitatea de a verifica surse și cea de lucru independent ale elevilor.

Programe dedicate inteligenței artificiale și competențelor digitale în oferta CCD Ilfov

Pentru cadrele didactice din Ilfov, există cinci cursuri dedicate utilizării IA și instrumentelor  digitale în educație oferite de Casa Corpului Didactic (CCD). Cursurile vizează formarea cadrelor didactice din învățământul preuniversitar, dar și a personalului didactic auxiliar.

Folosirea IA în Educație, o responsabilitate împărțită Chiar dacă la prima vedere folosirea IA în Educație pare să cadă doar în sarcina școlii, lucrurile sunt mai nuanțate, pentru că, de fapt, este o responsabilitate împărțită între școală, familie și elev. Școlile trebuie să aibă reguli, profesorii să decidă când IA susține învățarea, părinții să îi îndrume pe copii, iar elevii să verifice informațiile și să își asume propriile lucrări. În această relație, sarcina ministerului este asigurarea regulilor generale, formarea cadrelor didactice și evaluarea programelor.

Extinderea tehnologiei trebuie să se bazeze pe rezultate măsurabile, nu doar pe numărul de școli sau de elevi care o utilizează, iar pentru România integrarea IA în educație trebuie făcută  controlat și să pună accent pe ceea ce învață cu adevărat elevii.

Surse: Comisia Europeană, raportul Friend or foe? Evidence from the use of generative artificial intelligence in learning and teaching; Eurostat; Ministerul Educației și Cercetării.

 

*articol publicat în ediția print din data de 16 octombrie 2026