Expoziția itinerantă “IdentitAR feminin”, un proiect digital multimedia, cu animații 3D și realitate augmentată, însoțit de muzică, sunet, spectacole lectură și dezbateri, va fi prezentată în patru orașe din România: Câmpulung Muscel, Sfântu Gheorghe, Suceava și Râmnicu Vâlcea. Turneul debutează pe 7 septembrie, într-un spațiu alternativ – Convivial, din Câmpulung Muscel.
Dimensiunea de realitate augmentată a expoziției poate fi accesată prin telefonul mobil (iOS sau Android), instalând aplicația gratuită Reniform App din App Store | Google Play.
“IdentitAR feminin” este un univers populat cu siluete de femei și fete în nenumărate roluri, chipuri ale aceluiași avatar, care-și păstrează esența în furtunile unor destine unice, descrise de zece texte dramaturgice semnate de tinere autoare din România și Republica Moldova. Identitatea feminină este recuperată dintr-un mozaic de ipostaze, fiică a tatălui sau, poate, a mamei, femei rătăcite în aventuri est-europene și obligate să înfrunte sărăcia, mereu visând o viață mai bună, sau copile captive în saga tragi-comică a datoriei de a-și salva familia printr-o căsătorie convenabilă peste Ocean. Destine individuale vibrează într-o constantă universală. Ce este o femeie? Poate e Victoria, care are 51 de ani și un iubit de 34, un tip nervos care aruncă după ea cu sticle de gin. Sau, poate e Cami, din Arad, care, la 8 ani, ia liftul până la ultimul etaj în hotelul Savoy, spre o camera unde o poloneză răstoarnă pe pat o sacoșă plină cu pachete de țigări, ciorapi de nailon, costume de baie mult prea mari și zeci de doze de spray FA.
În baia comună comunistă se amestecă poveștile a sute de femei. În prim plan ajung, rând pe rând, femei care se luptă cu sărăcia unor vremuri de tranziție, femei îmbrăcate de la second-hand, mame care merg cu autobuzul pe ruta din stânga Nistrului, sau altele care visează în liniștea unui apartament de la etajul 3, cu două camere bine încălzite, cu televizor color și cu două balcoane. Aflăm câte ceva despre viața Melaniei, o bătrână dintr-un sat viscolit, care își conservă dragostea prin… taxidermie, sau despre speranțele unei adolescente care-și caută tatăl în vreme de război, dar descoperă, întâmplător, iubirea. Din copilărie până la maturitate, din adolescență până la bătrânețe, personajele feminine descrise de aceste texte trec în revistă aspectele universale legate de percepția rolului femeii în societate. În plan secund, se conturează o a doua identitate, cea națională, modelată de spații aflate la confluența multiplelor puteri străine, care au cunoscut vremuri tulburi, cu emigrare masivă, sărăcie sau lipsă de speranță.
Zece scriitoare din România și Republica Moldova vorbesc despre femeile de pe-o parte și alta a Prutului
Cele zece texte dramaturgice, descoperite și curatoriate de criticul de teatru și film Ada-Maria Ichim, sunt tot atâtea trasee prin istoria recentă, tablouri pierdute pe o parte și pe alta a Prutului, într-un ținut de 30 de ani transformat de tranziții și devenit, încă o dată, martor într-un conflict. Călătorii în timp, în trecutul României comuniste, al Moldovei sovietice sau al Transnistriei măcinate de instabilitate, textele rămân, însă, ample mărturii poetice, schițe delicate de destin într-o dinamică socială imprevizibilă. Sunt aventuri în lumea patriarhatului și a distrugerii pământului în numele câștigului financiar, raiduri în Transnistria tulburată de război sau un crâmpei de frescă socială din tumultoasa istorie recentă a Republicii Moldova și a Chișinăului. Descriu corupția și nevoia de a se „descurca” a oamenilor simpli.
Poveștile, sunt și nu sunt cele știute, definite de simboluri și cadre culturale încă puternice pe ambele maluri ale Prutului: “Mama și tata s-au cunoscut în ‘88. În perioada în care se discuta despre limba română și identitatea națională, despre credință și patria-mamă România Mare. Mergeau amândoi la proteste și sperau la destrămarea URSS-ului și la Marea Unire. Ea lucra ca inginer la Uzina Signal. El n-avea studii, dar avea blugi și mașină și mergea des la Moscova. Farțoman, zicea mama. Ea învăța la universitate prin corespondență, iar el îi spunea că se chinuie degeaba. Că niciuna dintre soțiile prietenilor lui nu lucrează. Că și ea o să stea acasă ca o regină, în castelul lor cu 3 etaje, pe care el o să-l construiască” (Natalia Graur, “O țară duty-free”).
”În toate textele care stau la baza proiectului IdentitAR Feminin avem situații sociale sau economice complicate, în care pe fundalul destinului greu al colectivității se desprind particularitățile problematicii feminine: destinul de a îngriji de alții, greutățile casnice, muncile femeilor, maternitatea, reușită sau nu, abuzul, creativitatea inhibată, greutatea accesului la studii, atașamentul și iubirea, condiția femeii artist care e și mamă, presiunea socială a rolurilor tradiționale desemnate femeilor. Într-o lume încercată, în care tuturor le e greu, femeii îi este și mai greu”Ioana Nicoară, coordonatorul artistic al proiectului IdentiTAR .
[…] Expoziția itinerantă “IdentitAR feminin”, un proiect digital multimedia, cu animații 3D și realitate augmentată, însoțit de muzică, sunet, spectacole lectură și dezbateri, va fi prezentată în patru orașe din România: Câmpulung Muscel, Sfântu Gheorghe, Suceava și Râmnicu Vâlcea. Turneul debutează pe 7 septembrie, într-un spațiu alternativ – Convivial, din Câmpulung Muscel. Dimensiunea de realitate augmentată […] Citeste mai mult […]