Preşedintele Klaus Iohannis şi patru fost candidaţi la alegerile prezidenţiale din 2019 au fost denunţaţi la Parchetul General pentru fals intelectual şi uz de fals. Denunţul a fost formulat de fostul deputat PSD de Ilfov Ninel Peia şi vizează falsificarea listelor de semnături depuse de candidaţi la Biroul Electoral Central.
Ninel Peia solicită audierea tuturor celor care au semnat pentru susţinerea lui Klaus Iohannis, Viorica Dăncilă, Dan Barna, Theodor Paleologu şi Mircea Diaconu. Este vorba despre milioane de persoane. Denunţătorul solicită ca dosarul să nu fie repartizat unui procuror care a participat la protestele din ultimii ani, scrie Știripesurse.ro.
Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
Domnule Procuror General,
Subsemnatul, Peia Ninel, domiciliat în Oraș….., Str……, Județul….., născut la data de ….. în localitatea….., județul…., ……, …………., cu domiciliul procesual ales pentru comunicarea actelor de procedura în București, …….., ………, Sector…….., în conformitate cu disp. art. 290 C. prod. pen. formulez:
DENUNȚ
împotriva numiților:
1) ILIE-DAN BARNA
2) KLAUS-WERNER IOHANNIS
3) THEODOR PALEOLOGU
4) VASILICA-VIORICA DĂNCILĂ
5) MIRCEA DIACONU
Pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual prev. și ped. de disp. art. 321 Cod Penal, uz de fals prev. și ped. de art. 323 Cod Penal.
În vederea efectuării de cercetări sub aspectul săvârșirii unor posibile infracțiuni de falsuri în înscrisuri și uzul de fals în înscrisuri, prevăzute de capitolul III, Titlul VI, Partea specială a Codului penal, privind listele de susținători depuse odată cu propunerile de candidatură înregistrate cu nr. 5/CAN/B.E.C./P/2019 din 20.09.2019, nr. 4/CAN/B.E.C./P/2019 din 20.09.2019, nr. 3/CAN/B.E.C./P/2019 din 19.09.2019, nr. 2/CAN/B.E.C./P/2019 din 19.09.2019, nr. 8/CAN/B.E.C./P/2019 din 21.09.2019
În fapt, în vederea participării în calitate de candidați la alegerile prezidențiale din 2019 au fost depuse la Biroul Electoral Central propunerile de candidați din partea diferitelor partide politice a domnilor: Ilie-Dan Barna, Klaus-Werner Iohannis, Theodor Paleologu, Vasilica-Viorica Dăncilă și Mircea Diaconu.
Aceste propuneri de candidatură au fost înaintate către Biroul Electoral Central, însoțite de „Listele susținătorilor pentru alegerea Președintelui României”.
În perioada 18.09.2019 – 22.09.2019, odată cu propunerile de candidatură înregistrate cu nr. 5/CAN/B.E.C./P/2019 din 20.09.2019, nr. 4/CAN/B.E.C./P/2019 din 20.09.2019, nr. 3/CAN/B.E.C./P/2019 din 19.09.2019, nr. 2/CAN/B.E.C./P/2019 din 19.09.2019, nr. 8/CAN/B.E.C./P/2019 din 21.09.2019 au fost depuse la Biroul Electoral Central înscrisuri intitulate „Listele susținătorilor pentru alegerea Președintelui României”, documente care constituie acte publice.
Aceste acte publice trebuie să îndeplinească exigențele prevăzute de lege, în caz contrar aflându-ne în situația unui fals material sau intelectual, iar folosirea unor înscrisuri neconforme circumscriindu-se elementului material al infracțiunii de uz de fals.
Biroul Electoral Central exercitându-și atribuțiile prevăzute de art. 29 alin. (1) coroborat cu art. 27 alin. 1 – 3* din Legea nr. 370/2004 și verificând îndeplinirea condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege pentru candidaturi, cu sprijinul aparatului tehnic de lucru, Biroul Electoral Central a constatat următoarele:
– un număr semnificativ de semnături existente în listele de susținători, prezentate ca aparținând unor persoane diferite, prezintă elemente de similitudine evidentă.
Rezultatul verificărilor administrative care au condus la această constatare a fost consemnat în cuprinsul proceselor-verbale întocmite de personalul tehnic auxiliar în perioada 18.09.2019 – 24.09.2019 și ulterior, valorificat prin Deciziile nr. 17/D din
22.09.2019,nr.13/D/22.09.2019,nr.12/D/20.09.2019,nr. 11/D/20.09.2019, nr. 14/D/22.09.2019.
În urmă verificării prin sondaj a datelor înscrise în listele de susținători depuse la Biroul Electoral Central, au fost identificate nereguli pentru în întocmirea acestora.
Prin Hotărârea nr. 4 din 22.09.2019 a Curții Constituționale s-a reținut, printre altele, că de vreme ce „legiuitorul a stabilit cerința semnăturii că element al listelor de susținători sub incidența dispozițiilor Codului Penal pentru infracțiunea de fals în declarații, răsturnarea prezumției de veridicitate a acestor semnături se poate face numai prin constatarea falsului, în condițiile prevăzute de lege” (paragraful 13).
Împrejurările de fapt constatate cu ocazia verificărilor efectuate la nivelul Biroului Electoral Central dau naştere unor suspiciuni rezonabile cu privire la veridicitatea unui număr mare de semnături regăsite în listele de susținători, precum și cu privire la realitatea declarațiilor pe propria răspundere prin care se atestă această veridicitate.
Având în vedere faptul că propunerile de candidați au fost însoțite de liste care cuprindeau un număr de semnături semnificativ mai mare decât numărul de 200.000 de semnături, minim necesare în vederea validării propunerii de candidatură, verificările efectuate de către aparatul administrativ din Cadrul Biroului Electoral Central au fost minimale, dar chiar și așa s-au constat un număr semnificativ de semnături care cuprind elemente de asemănare. Numai că verificarea nu a avut loc cu privire la toate semnăturile ce au însoțit propunerea de candidatură, ci s-au oprit la un număr puțin mai mare de 200000, restul nefiind analizat.
Elementele de fals și uz de fals care se circumstanțiază elementului material al infracțiunilor există chiar dacă numărul minim de 200000 au fost aparent corecte, iar numărul de semnături ce depășea acest număr cuprindea elemente de similitudine.
Ipotetic discutând pentru orice propunere de candidatură dintre semnăturile atașate 200000 să fie aparent corecte, iar restul să cuprindă elemente de similitudine conduce spre o validare a propunerii de candidatură, dar și a existenței infracțiunii de fals și uz de fals pentru semnăturile care cuprind elemente de similitudine și care depășesc cel puțin cu unu 200000 de semnături.
Probele materiale necesare desfășurării anchetei, respectiv listele de semnături, depuse odată cu propunerile de candidatură înregistrate cu nr. 5/CAN/B.E.C./P/2019 din 20.09.2019, nr. 4/CAN/B.E.C./P/2019 din 20.09.2019, nr. 3/CAN/B.E.C./P/2019 din 19.09.2019, nr. 2/CAN/B.E.C./P/2019 din 19.09.2019, nr. 8/CAN/B.E.C./P/2019 din 21.09.2019, pot fi conservate în arhiva Biroului Electoral Central potrivit art. 70 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, numai timp de 6 luni de la data publicării rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Vă solicit atașarea listelor de semnături aflate în conservare la Biroul Electoral Central ce au fost depuse pentru fiecare candidat în parte împotriva căruia formulăm prezentul denunț.
De asemenea, vă supunem atenției necesitatea efectuării adresei de comunicare către Biroul Electoral Central de comunicare a listei de semnături în interesul protejării și conservării acestora pentru a nu fi distruse sau alterate, până la finalizarea anchetei penale.
Având în vedere că listele de semnături depuse odată cu propunerile de candidatură înregistrate cu nr. 5/CAN/B.E.C./P/2019 din 20.09.2019, nr. 4/CAN/B.E.C./P/2019 din 20.09.2019, nr. 3/CAN/B.E.C./P/2019 din 19.09.2019, nr. 2/CAN/B.E.C./P/2019 din 19.09.2019, nr. 8/CAN/B.E.C./P/2019 din 21.09.2019 nu au fost verificate în totalitatea lor de care Biroul Electoral Central ci doar în proporție de aproximativ 10 % în cazul unor candidați mai sus menționați, și că am fost informat cu privire la faptul că organele de cercetare penală au chemat la audieri peroane care au semnat declarații pe propria răspundere prin care se atestă veridicitatea listelor de semnături pentru candidatura mea și că aceste persoane au strâns semnături și pentru candidații mai sus menționați este necesară verificarea integrală a tuturor listelor de semnături depuse odată cu propunerile de candidatură înregistrate cu nr. 5/CAN/B.E.C./P/2019 din 20.09.2019, nr. 4/CAN/B.E.C./P/2019 din 20.09.2019, nr. 3/CAN/B.E.C./P/2019 din 19.09.2019, nr. 2/CAN/B.E.C./P/2019 din 19.09.2019, nr. 8/CAN/B.E.C./P/2019 din 21.09.2019 pentru a se vedea dacă acestea sunt identice cu listele de semnături pentru candidatura mea și/sau a altor candidați.
În vederea respectării principiului loialității administrării probelor, în soluționarea cauzei este necesara audierea peroanelor care au semnat declarații pe propria răspundere prin care se atestă veridicitatea listelor de semnături, si a celor care au semnat pentru susținere în proporție procentuala (%) egală din totalul listelor de semnături depuse de fiecare candidat în parte și in același timp, pentru toate listele de semnături depuse odată cu propunerile de candidatură înregistrate cu nr. 5/CAN/B.E.C./P/2019 din 20.09.2019, nr. 4/CAN/B.E.C./P/2019 din 20.09.2019, nr. 3/CAN/B.E.C./P/2019 din 19.09.2019, nr. 2/CAN/B.E.C./P/2019 din 19.09.2019, nr. 8/CAN/B.E.C./P/2019 din 21.09.2019.
În susținerea prezentului denunț vă solicităm să dispuneți administrarea următoarelor probe:
– înscrisuri (Decizii B.E.C. de înregistrare și aprobare a propunerilor de candidaturi, listele susținătorilor pentru fiecare candidat în parte);
– declarații de martor (declarațiile tuturor celor care au semnat listele de susținere a candidaturilor lui Ilie-Dan Barna, Klaus-Werner Iohannis, Theodor Paleologu, Vasilica-Viorica Dăncilă și Mircea Diaconu).
Date fiind gravitatea faptelor, interesul public cu privire la persoanele împotriva cărora se face acest denunț, impactul social și ecoul negativ al unor asemenea fapte la nivelul întregii societăți românești preocupate de viața politică și mecanismele folosite de către fiecare membru marcant al vieții politice în scopul alegerii într-o funcție publică, rog soluționarea cu celeritate a prezentului denunț.
Repartizarea prezentului denunț în vederea cercetării faptelor și persoanelor indicate urmează a se realiza aleatoriu, dar vă rugăm să aveți în vedere incompatibilitatea care există cu privire la persoana procurorilor care au participat la diferite forme de protest și împotriva cărora mi-am exprimat dezaprobarea publică, indignarea atât în calitate de fost deputat și fost secretar al Comisiei Juridice în Camera Deputaților în mandatul 2012-2016 și în calitate de Președinte al Partidului Neamului Românesc.
Jurist Ninel PEIA, Președinte – Partidul Neamul Românesc
Domnului Procuror General al Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
