România riscă să piardă fonduri europene importante pentru dezvoltarea sa, în condițiile în care negocierile pentru noul Cadru Financiar Multianual al UE 2028-2034 sunt în plină desfășurare, dar la București nu par să existe niciun plan clar și nicio voce care să reprezinte interesele României la masa tratativelor, avertizează IMM România.
Într-un context marcat de presiuni financiare și economice majore asupra mediului de afaceri românesc, fondurile europene alocate prin viitorul Cadru Financiar Multianual 2028-2034 vor juca un rol determinant pentru redresarea țării. Perioada coincide cu fereastra de oportunitate în care economia României ar putea intra pe un trend de relansare, un proces care nu se va putea produce fără o finanțare strategică solidă, iar bugetul UE reprezintă, în acest scenariu, o resursă fără alternativă.
„Decidenții trebuie să înțeleagă că miza acestor negocieri este prea importantă pentru a fi neglijată și că, de data aceasta, a fi alături de România înseamnă concret a lupta pentru ca fondurile europene să ajungă acolo unde produc cea mai mare valoare reală, în mediul de afaceri privat, coloana vertebrală a economiei. Antreprenorii autohtoni au demonstrat, în cei mai dificili ani, că știu să creeze valoare acolo unde statul nu a putut să o facă, iar acum, la masa negocierilor de la Bruxelles, autoritățile au obligația să îi reprezinte și să le apere interesele cu aceeași fermitate cu care antreprenorii români au apărat locurile de muncă, investițiile și afacerile în vremuri de criză”, a declarat Florin Jianu, președintele IMM România.
De altfel, într-un document de poziție referitor la Cadrul Financiar Multianual 2028-2034, IMM România solicită ca alocările pentru mediul de afaceri autohton să fie nu doar mai semnificative, ci și să favorizeze antreprenorii prin criterii clare de performanță, reguli stabile și o birocrație redusă drastic. În acest sens, IMM România cere ca, începând din următorul exercițiu financiar multianual, să fie aplicată o clauză de protecție „Safe Harbor” care să garanteze separarea finanțărilor europene destinate sectorului privat de condiționalitățile politice. Astfel, beneficiarii care își îndeplinesc obiectivele tehnice vor putea primi decontările la timp, fără a fi expuși riscului de lipsă de lichidități.
De asemenea, IMM România se pronunță și împotriva planului de punere a fondurilor de Coeziune, Agricultură și Sociale sub umbrela administrativă unică a Planului de Parteneriat Național și Regional (PPNR), apreciind că acest demers va duce la o centralizare excesivă a procesului decizional și va favoriza marile proiecte de stat în detrimentul sectorului privat.
Măsuri țintite pentru a evita concentrarea resurselor în statele mai dezvoltate IMM România propune, de asemenea, ca în viitorul cadru financiar multianual să fie introdus un „bonus de convergență”, mai exact aplicarea unui punctaj suplimentar obligatoriu în apelurile centralizate pentru proiectele care includ parteneri din state cu PIB per capita sub media UE, cum este cazul României. Firmele din aceste state se confruntă cu costuri de capital mai mari, iar în absența unui astfel de mecanism, fondul european de competitivitate va putea fi accesat cu succes doar de campionii tehnologici existenți în state mai avansate, adâncind astfel decalajul industrial.
Totodată, IMM România cere o cotă rezervată de cel puțin 20% din fondurile de competitivitate pentru companiile de talie medie (Mid-Caps) și IMM-urile inovatoare, considerând că modelul actual de proiecte gigant în consorții transnaționale exclude majoritatea firmelor românești capabile de cercetare-dezvoltare.
Simplificare administrativă: audit unic asupra beneficiarilor validați și mecanism automat de indexare a granturilor cu inflația
IMM România mai solicită și un cadru de finanțare bazat pe performanță măsurabilă, o simplificare administrativă radicală și un parteneriat autentic în ceea ce privește alocarea banilor europeni către mediul privat. Concret, asociația cere finalizarea urgentă a interoperabilității platformei MySMIS cu ANAF, ONRC și REVISAL, dar și implementarea obligatorie a Ghidului Unic de Condiții Comune pentru toate programele de finanțare, aplicarea principiului „Single Audit” pentru evitarea controalelor repetate asupra beneficiarilor deja validați și introducerea unui mecanism automat de indexare a granturilor cu inflația, astfel încât proiectele să nu fie blocate de birocrație sau de creșterea costurilor.
Mediul de afaceri propune, de asemenea, orientarea fondurilor europene către programe dedicate creșterii competitivității IMM-urilor, prin investiții în digitalizare și tehnologii AI, eficiență energetică și tranziție verde, inovare și integrare în lanțurile valorice europene.
