Principalele rezultate ale Barometrului de Consum Cultural 2024 au fost prezentate în data de 26 noiembrie, de coordonatorii volumului, conf. Univ. dr. Carmen Croitoru – Director General INCFC și 𝐝𝐫. Anda Becuț Marinescu – Director de Cercetare INCFC, alături de prof. univ. dr. Cătălin Stoica – Facultatea de Științe Politice, SNSPA și sociologul Dan Jurcan – Director Departament Cercetare IRES, care au analizat și evoluția consumului cultural în România ultimului deceniu.
Barometrul a fost prezentat în cadrul celei de-a XII-a ediții a Conferinței Naționale a Managerilor Culturali (CNMC).
Barometrul de Consum Cultural 2024 subliniază absența unor politici publice coerente și a unei finanțări adecvate, factori esențiali pentru asigurarea unui impact real și durabil al culturii asupra societății. În acest context, autorii propun elaborarea unor politici publice integrate, menite să susțină inițiativele educaționale, să stimuleze colaborarea interinstituțională și să promoveze parteneriate sustenabile între domeniile culturii, educației și comunității.
Structurat în trei capitole – „Rolul culturii și al educației culturale”, „Consumul cultural în spațiul public. Tipologii de consum în contextul dinamicii valorilor” și „Deprinderi de consum media regăsite în accesarea conținuturilor culturale” –, Barometrul de Consum Cultural 2024 abordează subiectul educației culturale prin date statistice, prezentând totodată beneficiile acesteia.
La nivelul anului 2024, analizele arată că 67% dintre respondenți și nici copiii lor nu au participat niciodată la activități de educație culturală, în pofida unui nivel ridicat de conștientizare a importanței acestor practici. Cu toate acestea, dintre respondenții care au participat la astfel de activități, pentru 78% cel mai important beneficiu a fost cel al învățării directe, al acumulării de informații și de noțiuni noi despre artă și cultură, pentru 70% dorința de afla mai multe informații a adus cu sine o implicare mult mai mare în diferite inițiative culturale, iar pentru 42% educația culturală a determinat o creștere a performanțelor școlare în rândul copiilor lor.
Anual, Barometrul oferă o actualizare a datelor privind consumul cultural în spațiul public, care în prezenta ediție sunt însoțite de clasificarea tipurilor de consumatori. Conform studiului realizat de INCFC, se menține crescut interesul pentru obiectivele de patrimoniu, iar datele arată că 66% dintre respondenți au vizitat cel puțin o dată pe an monumente istorice și situri arheologice și 42% muzee, expoziții sau galerii de artă. În același timp, frecvența vizionării de filme la cinematograf, cel puțin o dată pe an, a fost de 38% în 2024. Participarea la spectacole de teatru s-a menținut la nivelul anului 2023: 25% dintre respondenți au mers la teatru cel puțin o dată și în 2024.
Datele furnizate de Barometrul de Consum Cultural 2024 arată că non-publicul ocupă, în continuare, cea mai mare parte a respondenților. Analiza evidențiază faptul că non-participarea este legată în special de accesul la oferta culturală, dependentă fie de frecvența ei – în cazul festivalurilor și târgurilor care nu se organizează permanent –, fie de accesul la infrastructura specifică sau bariere educaționale, așa cum este cazul consumului de muzici culte.
Tot în spațiul public, participarea la activități cu o dimensiune comunitară (sărbători / evenimente locale, slujbele religioase / mersul la biserică, întâlnirile cu rudele și prietenii) continuă să atragă un procent mare dintre respondenți. Rezultatele studiului confirmă ipoteza privind schimbarea culturală la care asistăm, în care relațiile de prietenie și modul de petrecere a timpului liber au o importanță din ce în ce mai crescută.
În ceea ce privește participarea la activități sau proiecte de educație culturală în funcție de variabilele sociodemografice, există o serie de diferențe în funcție de: gen, mediul de rezidență, venit, vârsta respondenților. Din punctul de vedere al genului, procentele de bărbați și femei sunt relativ egale, cu o ușoară tendință de participare mai mare în rândul persoanelor de gen feminin. De asemenea, respondenții din mediul urban au participat mai mult la activități de educație culturală, decât cei din mediul rural. Explicația poate fi legată și de componenta de acces, în mediul urban accesul la astfel de programe fiind, în general, mai ridicat. În ceea ce privește vârsta, tinerii între 18 și 35 de ani sunt cei care au participat cel mai mult la programe sau activități de educație culturală, fiind urmați de persoanele de peste 50 de ani. Respondenții cu vârste cuprinse între 36 și 50 de ani au avut un nivel de implicare scăzut la astfel de proiecte. O posibilă explicație pentru aceste rezultate ar fi legată de faptul că persoanele cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani sunt în contact cu copii și cu alți tineri și manifestă un interes ridicat de a participa la programe sau activități de educație culturală.
Barometrul de Consum Cultural 2024 subliniază absența unor politici publice coerente și a unei finanțări adecvate, factori esențiali pentru asigurarea unui impact real și durabil al culturii asupra societății. În acest context, autorii propun elaborarea unor politici publice integrate, menite să susțină inițiativele educaționale, să stimuleze colaborarea interinstituțională și să promoveze parteneriate sustenabile între domeniile culturii, educației și comunității.
Studiul Barometrul de Consum Cultural 2024 este un sondaj de opinie, pe un eșantion de 1.064 de persoane, reprezentativ național, pentru populația de 18 ani și peste. Eroarea maximă de +/-3.1% la un nivel de încredere de 95%. Aplicarea chestionarelor s-a realizat prin metoda CATI, pe un eșantionul simplu, aleatoriu, prin generarea de numere de telefon cu format valid pe teritoriul României, prin metoda RDD (random digit dialing).
