Acasă Info Local În Ilfov, toate localitățile au medici de familie, dar mai trebuie

În Ilfov, toate localitățile au medici de familie, dar mai trebuie

DISTRIBUIȚI

O statistică recentă prezentată de Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie arată că, în România, există încă localități unde nu funcționează niciun cabinet de medicină de familie. Din fericire, în Ilfov nu există nicio localitate fără cel puțin un cabinet medical în Ilfov nu există nicio localitate fără cel puțin un cabinet medical, deși necesarul curent este mai mare decât numărul cabinetelor de medicină primară deschise în prezent și care au contract cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate (CJAS).

Statisticile CJAS Ilfov arată că ilfovenii asigurați în sectorul public pot accesa serviciile medicale oferite prin 9 spitale, 155 medici de familie, 148 farmacii, 42 de furnizori de dispozitive medicale, 30 de cabinete de medicină dentară, 46 de unități medicale ambulatorii de specialitate, 10 laboratoare, 7 centre de reabilitare și recuperare medicală, un serviciu de ambulanță, 7 centre pentru servicii de imagistică medicală și 8 furnizori de servicii de îngrijiri la domiciliu.

În 25 de localități din Ilfov, majoritatea din mediul rural, necesarul de cabinete de medicină de familie este acoperit, în celelalte 15 existând încă un deficit.

 

Cea mai mare lipsă de medici de familie – în Voluntari

 

Cea mai mare lipsă de medici de familie este semnalată în Voluntari unde, potrivit datelor Federației Naționale a Patronatelor Medicilor de Familie, funcționează 14 cabinete ale medicilor de familie, iar necesarul, raportat la numărul de locuitori, este de 21 de cabinete.

Deficit de medici de familie este și la Pantelimon, unde, potrivit aceleiași surse, există șapte cabinete ale medicilor de familie, iar necesarul ar fi de 14.

Zece localități (Afumați, Bragadiru, Buftea, Glina, Jilava, Mogoșoaia, Otopeni, Ștefăneștii de Jos, Tunari și Vidra) mai au nevoie de câte un medic de familie, iar trei localități (Chiajna, Chitila și Popești Leordeni) mai au nevoie de câte trei medici de familie.

Numărul optim de persoane înscrise pe lista medicului de familie, din punct de vedere al asigurării unor servicii de calitate la nivelul asistenței medicale primare, care se ia în calcul pentru stabilirea necesarului de medici de familie pe o unitate administrativ-teritorială, este 1.800.

Nu ar fi exclus ca necesarul real de medici de familie să fie mai mare decât cel din statisticile oficiale. Asta pentru că, așa cum s-a spus de multe ori în ultimii ani, numeroși bucureșteni și nu numai au migrat către Ilfov, mărind astfel numărul locuitorilor din județ. Din păcate, nu toți se regăsesc în statisticile administrației, ceea ce ar permite o dimensionare mai aproape de necesar a întregului aparat administrativ și a infrastructurii, pornind de la medici, cadre didactice, funcționari până la numărul aleșilor locali.

 

Problemele de recrutare și menţinere a personalului devin din ce în ce mai urgente

 

Raportul ”Recrutarea şi menţinerea forţei de muncă în domeniul sănătăţii în Europa”, dat publicității de Comisia Europeană în aprilie 2015,  arată că România nu este singurul stat european care se confruntă cu un deficit de cadre medicale, multe ţări ale UE raportând dificultăți atât la menţinerea, cât și la recrutarea personalului din domeniul sănătății, legate, în special, de provocările de asigurare a personalului necesar în domeniul sănătății cu competenţele adecvate în zonele geografice potrivite pentru a răspunde nevoilor în schimbare ale populației și ale sistemelor de sănătate. Problemele de recrutare și menţinere a personalului devin din ce în ce mai urgente, dată fiind creșterea cererii de servicii medicale și reducerea forței de muncă în domeniul sănătății, mulți lucrători fiind aproape de vârsta de pensionare, ceea ce pune în pericol sustenabilitatea viitoare a sistemelor de sănătate și accesul la asistenţă medicală în Europa, în general. Date fiind tendințele pieței forţei de muncă și potrivit previziunilor în materie de competențe, sectoarele de sănătate şi asistenţă socială se vor confrunta cu o insuficiență de personal pe termen mediu.

Potrivit raportului citat, recrutarea şi menţinerea cadrelor medicale este o problemă imediată și urgentă, care necesită atenția decidenților politici, a managerilor și a lucrătorilor din domeniul sănătății pentru menținerea unei asistențe medicale de calitate.

Insuficienţa și dezechilibrul de personal în domeniul sănătății sunt cauzate de o combinaţie de factori, care variază de la o țară la alta în Europa. Multe soluții necesită acţiuni bine gândite şi decisive la nivelul întregului sistem, realizate în cadrul unor reforme mai ample.

România are un profil de sănătate specific țărilor dezvoltate în sensul poverii relativ mari prin boli cronice, dar profilul epidemiologic al bolilor cronice este mai defavorabil decât în UE27. Dat fiind povara mai mare în România prin anumite boli transmisibile (ex. TBC, hepatită virală B şi C, prevalenţa moştenită a HIV/SIDA) se poate vorbi de fapt despre o dublă povară a bolii în populaţia naţională.

 

România are una dintre cele mai scăzute rate de utilizare a medicului de familie

 

România are una dintre cele mai scăzute rate de utilizare a medicului de familie de către populaţia adultă: în medie 2,7 consultaţii/an la cei de peste 15 ani, față de 4,8 consultatii/an în UE (conform Anexa 1 – Strategia Națională de Sănătate -2014-2020). Diferenţa faţă de media europeană este mai marcantă la populația sub 65 ani (1,9 consultaţii/an față de 4,1/consultații/an în media UE). Fenomenul este influenţat în mediul urban de imposibilitatea lărgirii intervalului de acces orar la cabinet din cauza insuficienței spaţiilor care sunt utilizate în ture de majoritatea medicilor de familie din mediul urban.

Strategia pentru dezvoltarea asistenței medicale primare între anii 2012-2020 menționa creșterea accesului la servicii de medicină primară, inclusiv prin pilotarea şi dezvoltarea serviciilor de telemedicină în zonele rurale izolate şi asigurarea infrastructurii necesare.

 

 

Drepturile asiguraților:

 

  • să aleagă furnizorul de servicii medicale, precum și casa de asigurări de sănătate la care se asigură, în condițiile legii și ale contractului-cadru;
  • să fie înscriși pe lista unui medic de familie pe care îl solicită, dacă îndeplinesc toate condițiile legii, suportând cheltuielile de transport dacă opțiunea este pentru un medic din altă localitate;
  • să își schimbe medicul de familie ales numai după expirarea a cel puțin 6 luni de la data înscrierii pe listele acestuia;
  • să beneficieze de servicii medicale, medicamente, materiale sanitare și dispozitive medicale în mod nediscriminatoriu, în condițiile legii;
  • să efectueze controale profilactice, în condițiile stabilite prin contractul-cadru;
  • să beneficieze de servicii de asistență medicală preventivă și de promovare a sănătății, inclusiv pentru depistarea precoce a bolilor;
  • să beneficieze de servicii medicale în ambulatorii și în spitale aflate în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate;
  • să beneficieze de servicii medicale de urgență;
  • să beneficieze de unele servicii de asistență stomatologică;
  • să beneficieze de tratament fizioterapeutic și de recuperare;
  • să beneficieze de dispozitive medicale;
  • să beneficieze de servicii de îngrijiri medicale la domiciliu;
  • să li se garanteze confidențialitatea privind datele, în special în ceea ce privește diagnosticul și tratamentul;
  • să aibă dreptul la informație în cazul tratamentelor medicale;
  • să beneficieze de concedii și indemnizații de asigurări sociale de sănătate în condițiile legii.

 

Obligațiile asiguraților:

  • să se înscrie pe lista unui medic de familie;
  • să anunțe medicul de familie ori de câte ori apar modificări în starea lor de sănătate;
  • să se prezinte la controalele profilactice și periodice stabilite prin contractul-cadru;
  • să anunțe în termen de 15 zile medicul de familie și casa de asigurări asupra modificărilor datelor de identitate sau a modificărilor referitoare la încadrarea lor într-o anumită categorie de asigurați;
  • să respecte cu strictețe tratamentul și indicațiile medicului;
  • să aibă o conduită civilizată față de personalul medico-sanitar;
  • să achite contribuția datorată fondului și suma reprezentând coplata, în condițiile stabilite prin contractul-cadru;
  • să prezinte furnizorilor de servicii medicale documentele justificative care atestă calitatea de asigurat.

Persoanele care nu fac dovada calității de asigurat beneficiază de servicii medicale numai în cazul urgențelor medico-chirurgicale și al bolilor cu potențial endemo-epidemic și cele prevazute în Programul Național de Imunizări, monitorizarea evoluției sarcinii și a lăuzei, servicii de planificare familială în conditiile art. 223 din Legea nr. 95/2006, în cadrul unui pachet minimal de servicii medicale, stabilit prin contractul-cadru. – ANTUANELA ROȘIORU

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

three × 5 =