Acasă Social În România, 1% dintre deținuți este străin

În România, 1% dintre deținuți este străin

DISTRIBUIȚI

În 2023, în UE existau aproximativ 499.000 de deținuți, ceea ce indică o creștere de 3,2% în comparație cu 2022, arată Eurostat. Există, așadar, un deținut la 897 de locuitori în UE, adică 111 deținuți la 100.000 de persoane, puțin mai mulți decât în 2022, când această rată era de 108.

În perioada 1993-2023, cel mai mare număr de deținuți a fost înregistrat în 2012 (553.000 de deținuți). După o perioadă de stabilitate în 2017-2019, s-a înregistrat o scădere cu 6,6% a numărului de deținuți în 2020 (463.000), urmată de o creștere de 7,7% între 2021 și 2023.

Atunci când s-au comparat țările UE, cele mai mari rate ale deținuților la 100.000 de persoane în 2023 au fost în Polonia (203), urmată de Ungaria (187) și Cehia (181). Cea mai scăzută rată a fost înregistrată în Finlanda (53), Țările de Jos (66) și Slovenia (68).

În 2023, 13 țări din UE s-au confruntat cu celule penitenciare supraaglomerate. Supraaglomerarea are loc atunci când există mai mulți deținuți în închisoare față de cât a fost proiectată.

Cea mai mare supraaglomerare a fost observată în Cipru, cu o rată de ocupare de 226,2, Franța (122,9) și Italia (119,1). Cele mai scăzute rate de ocupare a închisorilor au fost înregistrate în Estonia (56,2), Luxemburg (60,8) și Bulgaria (67,7).

În 2023, 1 din 5 deținuți din UE avea cetățenie străină în țara de raportare, procentul de deținuți cu cetățenie străină în țara raportoare (20,6%) fiind similar cu cel înregistrat în 2022 (20,4%).

Ponderea deținuților cu cetățenie străină variază între țările UE. Cea mai mare pondere a fost observată în Luxemburg (75,7%), urmată de Grecia (54,3%) și Cipru (56,7%). Cea mai mică pondere a fost în România (1,1%), urmată de Bulgaria (2,9%) și Letonia (3,5%).

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here