Pierderea auzului este o afecțiune care afectează integrarea socială și are un impact major: nu putem comunica cu familia și prietenii, nu mai înțelegem conversațiile telefonice, nu auzim televizorul, muzica sau sunetele naturii.
La nivel mondial, jumătate de miliard din populație suferă de o formă de hipoacuzie, iar până în 2025, din cauza mai multor factori, numărul persoanelor afectate de hipoacuzie ar putea crește cu alte 200.000 de milioane. În România, peste 2 milioane de persoane au o problemă de auz, iar până la 50% dintre persoanele cu deficiențe auditive au vârsta sub 65 de ani, mulţi dintre ei fiind copii sau tineri. Totodată, 3 bebeluși din 1.000 se nasc cu probleme permanente de auz.
În opinia lui Ionuț Ștefanescu, audiolog și directorul general Clarfon, principalele cauze care provoacă hipoacuzia sunt: expunere prelungită la plafoane excesive de zgomot (peste 85 decibeli), înaintarea în vârsta, bolile circulatorii, unele medicamente toxice pentru nervul auditiv etc.
“Cauzele pot fi multiple, unele dintre ele se pot vindeca sau ameliora medicamentos sau chirurgical, altele au nevoie de protezare auditivă. Este important să vă prezentați la medic imediat ce observați o scădere a auzului, mai ales dacă aceasta a aparut brusc. Hipoacuzia (scăderea auzului) va fi investigată de medicul dumneavoastră printr-un examen clinic ORL, dar și cu ajutorul unor examene paraclinice, cum ar fi audiometria, imepedansmetria, potențialele evocate auditive și dacă este nevoie cu ajutorul examinării RMN sau CT”, explică Ionut Stefanescu.
Potrivit specialistului, hipoacuzia nu te doare, dar de cele mai multe ori îți afectează calitatea vieții. “Ţiuitul, vâjâielile permanente, pierderea capacităţii de coordonare în spaţiu, nu permit celui care suferă să se concentreze şi să ducă la bun sfârşit activităţile cotidiene, îl izolează social. Indiferent de cauzele care o provoacă (ereditare, inflamatoare, disfuncţii ale unor organe), hipoacuzia, fie şi parţială, afectează psihicul, produce neîncredere în forţele proprii, irascibilitate, naşte idei de inferioritate. Mult rău fac şi zgomotele profesionale, industriale, dar şi petardele, muzica dată la maximum, gălăgia traficului rutier etc.”, declară Ionut Stefanescu.
Hipoacuzia poate fi: ușoară (între 30-50 dB), moderată (între 50-70 dB), accentuată sau profundă (între 70-90 dB), resturi auditive (peste 90 dB), cofoză (gr. kophos – surd, surditate totală).
Există numeroase modalități de a ajuta oamenii cu pierdere de auz. Dacă pentru unii soluția o reprezintă tratamentul cu medicamente ori intervenția chirurgicală, în cazul altora aparatul auditiv constituie un real ajutor. “Persoanele cu pierdere auditivă pot beneficia de aparate auditive, dispozitive de ascultare și de implanturi cohleare. Ele pot de asemenea beneficia de logopedie, de reabilitare auditivă și alte servicii conexe. Deși nici cele mai avansate aparate auditive nu pot restaura în întregime auzul, acestea îl pot îmbunătăți considerabil, iar ajustarea lor în mod profesionist va permite o îmbunătățire categorică în calitatea vieții dumneavoastră”, explică Ionut Stefanescu.
