Marți, 9 septembrie 2025, în cadrul unui eveniment desfășurat prin intermediul platformei Zoom și transmis pe canalul YouTube al Ministerului Educației și Cercetării, a avut loc lansarea ediției 2025 a publicației OCDE „Education at a Glance”.
Prezentarea documentului a fost susținută de Giovanni Maria Semeraro, analist OCDE.
În deschidere, ministrul Educației și Cercetării, Daniel David, a subliniat importanța acestor date pentru fundamentarea politicilor educaționale și pentru prioritizarea investițiilor în educație, în vederea reducerii decalajelor și creșterii calității actului educațional, punct de vedere împărtășit și susținut și de Tudor Andrei, președintele Institutului Național de Statistică.
Din partea României au intervenit, în sesiunea dedicată perspectivelor naționale, Sorin Ion (secretar de stat), Bogdan Cristescu (director general CNCE) și Cristina Ghițulică (reprezentant al României în Bologna Follow Up Group și în grupul de experți naționali pentru învățământ superior al OCDE).
Publicația „Education at a Glance 2025” oferă o imagine de ansamblu asupra sistemului de educație din România și din țările OCDE, cu accent pe învățământul terțiar. Datele complete pot fi consultate pe site-ul OCDE, în secțiunea dedicată: Education at a Glance 2025.
În ceea ce privește România, raportul arată că ponderea adulților tineri cu studii medii sub nivelul secundar superior a scăzut de la 26% în 2019 la 24% în 2024. România este una dintre cele șase țări OCDE și partenere în care nivelul de educație terțiară (postliceal și universitar) a scăzut în aceeași perioadă: ponderea tinerilor adulți cu calificare terțiară a scăzut, de asemenea, de la 26% în 2019 la 23% în 2024.
Nivelul de studii terțiare garantează perspective excelente de angajare în România (rata de ocupare a forței de muncă de 92% față de 87% în medie în OCDE), consideră specialiștii în domeniu. Cu toate acestea, avantajul mediu de câștig pentru lucrătorii cu studii superioare de 25-64 de ani în comparație cu lucrătorii cu studii medii superioare este de 41%, sub media OCDE de 54%.
Ponderea tinerilor de 18-24 de ani care nu sunt nici angajați, nici în educație sau formare (NEET) în România este peste media OCDE (22% față de 14%). Riscul de a fi șomer sau inactiv este mare în rândul tinerilor de 25-34 de ani, în special pentru cei cu studii medii inferioare (18% sunt șomeri și 45% nu sunt în forța de muncă).
Ponderea tinerilor care nu sunt înscriși în educație în România este relativ mare în rândul tinerilor de 6-14 și 15-19 ani (16% și respectiv 32%, comparativ cu mediile OCDE de 2% și 16%).
Sistemele de învățământ trebuie să se adapteze la schimbările numărului de copii. România a înregistrat o scădere cu 5% a numărului de copii în vârstă de 0–4 ani între 2013 și 2023 și se estimează că se va confrunta cu o scădere suplimentară de 11% între 2023 și 2033.
În România, 62% dintre nou intrații la programele de licență își finalizează diploma pe durata teoretică (peste media OCDE de 43%), iar 65% și 66% fac acest lucru în decurs de unul și trei ani suplimentari (medii OCDE: 59% și 70%).
România reuşeşte să atragă un număr tot mai mare de studenţi străini și a înregistrat o creștere de la 5,4% în 2018 la 6,7% în 2023 (comparativ cu media OCDE, care a crescut și ea de la 6% la 7,4% în aceeași perioadă).
Salariile relative ale profesorilor din România sunt mari. Profesorii primari câștigă în medie cu 14% mai mult decât lucrătorii cu studii superioare, în timp ce în OCDE, profesorii primari câștigă de obicei cu 19% mai puțin. În plus, profesorilor li se pot acorda compensații suplimentare pentru predarea mai multor ore, pentru participarea la programe de mentorat sau pentru îndeplinirea unor sarcini speciale suplimentare.
Elevii din România parcurg puțin peste 6.000 de ore de instruire obligatorie în învățământul primar și secundar inferior, (cu aproximativ 1.600 de ore mai puțin decât în medie în OCDE), dintre care 46% și, respectiv, 29% sunt alocate matematicii, cititului, scrisului și literaturii.
Producția instituțiilor de învățământ și impactul învățării
Ponderea tinerilor adulți (25-34 de ani) fără studii secundare superioare continuă să scadă în OCDE, ajungând la o medie de 13%. Această tendință continuă și în România, unde ponderea a scăzut de la 26% la 24% între 2019 și 2024.
În medie, în țările OCDE, 42% dintre tinerii de 25-64 de ani dețin o calificare terțiară, comparativ cu doar 19% în România. Ponderea este puțin mai mare în rândul tinerilor de 25-34 de ani din România (23%), dar a scăzut din 2019 (26%). În ciuda unei prime de câștig sub medie pentru adulții cu studii superioare, nivelul de studii superioare garantează în continuare perspective puternice de angajare: 92% dintre tinerii adulți cu studii superioare din România sunt angajați, comparativ cu 87% în medie în țările OCDE.














