Înfiinţarea Fondului Suveran de Investiţii este neconstituţională. Curtea Constituțională a României (CCR) a admis sesizările PNL, PNL, USR, PMP și pe cea a președintelui Klaus Iohannis privind legea de înființare a Fondului. Șeful statului arăta că o astfel de decizie trebuie luată printr-un act al administraţiei centrale, nu printr-o lege adoptată de Parlament. Iar judecătorii Curţii spun că Executivul ar fi trebuit să dea o hotărâre de sau o ordonanţă de urgenţă.
Liberalii au acuzat PSD şi ALDE că ”au dat cea mai puternică lovitură economiei naţionale”, iar USR afirma că prin adoptarea acestei legi ”s-a decis ca avuţia României, cât mai există şi e profitabilă, să treacă într-o administrare privată şi să devină resurse personale pentru domnii Tăriceanu şi Dragnea”.
La 4 iulie, preşedintele Iohannis a sesizat CCR asupra legii privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii S.A., arătând că o astfel de decizie trebuie să se regăsească într-un act al administraţiei centrale, nu într-o lege adoptată de Parlament.
”Din faptul că statul are calitatea de unic acţionar pe toată durata existenţei FSDI, iar scopul înfiinţării FSDI este acela de a dezvolta şi finanţa din fonduri proprii şi din fonduri atrase proiecte de investiţii rentabile şi sustenabile rezultă că FSDI este o societate ce va desfăşura o activitate comercială, persoană juridică de drept public în sensul art. 191 alin. (2) din Codul civil. Prin urmare, înfiinţarea unei societăţi pe acţiuni trebuia realizată printr-un act al autorităţilor administraţiei publice centrale, iar nu prin lege”, arăta preşedintele Klaus Iohannis în sesizarea trimisă CCR. Şeful statului mai susținea că legea este neclară, neexistând menţiuni referitoare la monitorizarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii de către orice altă autoritate, inclusiv de către Eurostat pe perioada existenţei acestuia, iar în conturarea regimului juridic al FSDI nu se regăsesc trimiteri referitoare la normele europene incidente şi obligatorii pentru desfăşurarea activităţii unui astfel de fond.
Preşedintele invoca şi lipsa de claritate a reglementărilor privind stabilirea componenţie Consiliului de Supraveghere a FSDI şi faptul că termenii de alegere a componenţei Consiliului de Supraveghere sunt generice, iar reglementările referitoare la aceste aspecte sunt impredictibile.
În ceea ce priveşte sintagma ”în administrarea societăţilor la care FSDI este acţionar majoritar, FSDI va avea în vedere şi strategiile sectoriale guvernamentale”, preşedintele spunea că modul în care este formulată încalcă Constituţia şi riscă să afecteze interesul naţional în activitatea economică a companiilor. ”În măsura în care unicul acţionar al FSDI este statul, iar FSDI exercită şi calitatea de acţionar în cadrul societăţilor de la care a preluat acţiunile deţinute de statul român, considerăm că acest caracter de simplă recomandare a strategiilor sectoriale guvernamentale contravine dispoziţiilor art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituţie întrucât riscă să pună în pericol/afecteze protecţia intereselor publice naţionale în activitatea economică desfăşurată de societăţi comerciale în cadrul cărora statul este acţionar majoritar”, menţiona Iohannis în sesizarea trimisă CCR.
Preşedintele a contestat şi prevederile referitoare la capitalul social al FSDI format din pachete de acţiuni şi din aport numerar în valoare de nouă miliarde de lei. De asemenea, el spunea că transferul unor bunuri aflate în proprietatea privată a statului către o societate pe acţiuni, prin lege, ca act de reglementare primară, încalcă principiul separaţiei puterilor în stat şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie.
La articolul 10 al Legii de înfiinţare a FSDI este prevăzut că după înmatricularea Fondului Suveran de Investiţii, actul constitutiv poate fi modificat, lucru care ”ar conduce la situaţia în care un act de natură legislativă ar putea fi modificat printr-o hotărâre a adunării generale a acţionarilor a unei societăţi pe acţiuni, în conformitate cu Legea nr. 31/1990”, mai susținea Iohannis.
În sesizare, preşedintele a făct referire şi la articolul 12 al legii, care exceptează remunerarea membrilor Consiliului de Supraveghere şi Directoratului de la aplicarea prevederilor O.U.G. nr. 109/2011. ”Conform art. 9 alin. (1) lit. e) din actul constitutiv anexat legii criticate, Adunarea Generală a Acţionarilor are drept atribuţie stabilirea nivelului remuneraţiilor membrilor Consiliului de Supraveghere, inclusiv în baza indicatorilor de performanţă stabiliţi prin mandat şi contravaloarea serviciilor prestate de auditorul financiar pentru exerciţiul financiar curent”. Având în vedere că instituirea unei asemenea excepţii nu se justifică obiectiv şi raţional, aceasta este de natură să creeze un tratament juridic diferenţiat în cadrul aceleiaşi categorii (regimul juridic aplicabil membrilor din conducerea companiilor/societăţilor la care statul deţine capital integral sau majoritar) stabilirea nivelului remuneraţiilor Consiliului de Supraveghere de la întreprinderile publice contravine art. 1 alin. (5) şi art. 16 alin. (1) din Constituţie, mai susținea șeful statului, arătând că legea este neconstituţională în ansamblul său.
Legea a fost atacată la CCR şi de PNL, USR şi PMP.
Liberalii arată, în sesizare, că forma adoptată de Senat este diferită de cea adoptată de Camera Deputaţilor, iar înfiinţarea Fondului intra în atribuţiile autorităţilor publice centrale sau locale, nu ale Parlamentului, fiind astfel încălcată separaţia puterilor în stat. Liberalii au acuzat PSD şi ALDE că ”au dat cea mai puternică lovitură economiei naţionale”.
La rândul lor, reprezentanţii USR afirmau că prin adoptarea acestei legi ”s-a decis ca avuţia României, cât mai există şi e profitabilă, să treacă într-o administrare privată şi să devină resurse personale pentru domnii Tăriceanu şi Dragnea”.
Legea privind înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii – iniţiată de PSD-ALDE – a fost adoptată de Parlament în 6 iunie, iar potrivit acesteia din acest fond vor face parte 33 de companii de stat. Legea are ca scop ”dezvoltarea şi finanţarea din fonduri proprii şi din fonduri atrase, de proiecte de investiţii rentabile şi sustenabile, în diverse sectoare economice, prin participare directă ori prin intermediul altor fonduri de investiţii sau al unor societăţi de investiţii, singur sau împreună cu alţi investitori instituţionali sau privaţi, inclusiv prin participarea în parteneriate public-private”. Un alt scop al înfiinţării FSDI este ”administrarea activelor financiare proprii, în vederea obţinerii de profit”.
Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, susţinea că înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii va ajuta la dezvoltarea infrastructurii mari şi la reindustrializarea României, va investi în agricultură, va genera foarte multe locuri de muncă şi va contribui la creşterea Produsului Intern Brut.
