Între iulie 2021 și iulie 2022 România a pierdut peste 100.000 de locuitori (echivalentul unui oraș ca Satu Mare sau Botoșani), potrivit datelor transmise vineri de Institutul Național de Statistică, cuprinzând populația după domiciliu.
De la peste 22 de milioane de locuitori cu domiciliul în România, am coborât la 21,9 milioane.
Populaţia după domiciliu reprezintă numărul persoanelor cu cetăţenie română şi domiciliul pe teritoriul României, delimitat după criterii administrativ-teritoriale. Altfel spus, populaţia după domiciliu reprezintă populaţia de jure care poate să includă şi emigranţii; a nu se confunda populaţia după domiciliu cu populaţia rezidentă.
Potrivit calculelor INS, în anul 2060, România ar putea avea 16,3 milioane locuitori (varianta optimistă), iar în varianta pesimistă, doar 12,5 milioane locuitori.
Populația după domiciliu din mediul urban a fost de 12,3 milioane, în scădere față 1 iulie 2021.
Populaţia feminină la 1 iulie 2022 a fost de 11234 mii persoane, în scădere cu peste 51.000 de persoane faţă de aceeaşi dată a anului precedent.
Procesul de îmbătrânire demografică s-a accentuat comparativ cu 1 iulie 2021, prin creșterea ponderii populaţiei vârstnice și prin scăderea ușoară a ponderii persoanelor tinere (0-14 ani).
Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 119,3 (la 1 iulie 2021) la 121,1 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 iulie 2022).
Vârsta medie a populaţiei a fost de 42,1 ani, cu 0,1 ani mai mare decât la 1 iulie 2021. Vârsta mediană a fost de 42,6 ani, în creştere cu 0,2 ani faţă de 1 iulie 2021.
La 1 iulie 2022, cea mai mare pondere în totalul populaţiei o deţinea grupa de vârstă 50-54 ani (9,0%). În rândul persoanelor de sex masculin, ponderea acestei grupe de vârstă a fost de 9,2%, iar la cele de sex feminin de 8,8%.
Ponderea grupei de 0-4 ani a fost de 4,6%, mai mică decât cea a grupei de 5-9 ani (4,8%) și a celei de 10-14 ani (5,1%).