Conform BAROMETRULUI Informat.ro – INSCOP Research, ediția a II-a, realizat în perioada 20-26 iunie 2025, 85% dintre români se consideră persoane religioase.
BAROMETRUL Informat.ro – INSCOP Research își propune să aducă în atenția publică teme de interes pentru a stimula conversații naționale despre subiecte diverse și politici publice esențiale pentru prezentul și viitorul României pornind de la opinia românilor în parteneriat cu centre de gândire și instituții academice de prestigiu. Este un demers prin care ne propunem să contribuim la consolidarea democrației prin utilizarea de instrumente științifice și credibile care aduc în prim planul dezbaterii publice vocea cetățenilor.
Metoda de cercetare: interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1150 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.9%, la un grad de încredere de 95%.
Remus Ștefureac, director general INSCOP Research: „Religiozitatea românilor este una culturală și identitată, fapt subliniat de majoritatea foarte largă de 85% care se consideră persoane religioase. Religiozitatea practicantă este mai redusă, dar semnificativă în condițiile în care 30,6% din populație declară că merge cel puțin o dată pe săpămână la biserică. Religiozitatea practicantă este mai ridicată în rândul populației din mediul rural, din orașele mici și medii. De asemenea, votanții PSD și AUR declară că merg mai des la biserică decât votanții PNL și mai ales USR.”
Religiozitate
85% dintre români se consideră persoane religioase, în timp ce 14% spun că nu, iar 1% nu știu sau nu răspund.
Se consideră persoane religioase în special: votanții AUR, persoanele cu studii primare și locuitorii din mediul rural. Persoanele cu studii superioare, votanții USR, tinerii sub 30 de ani și locuitorii din București și din urbanul mare declară într-o proporție mai mare decât restul populației că nu se consideră persoane religioase.
7.6% dintre respondenți declară că merg la biserică de mai multe ori pe săptămână, 23% că merg o dată pe săptămână, iar 17.1% cel puțin o dată pe lună. 25.4% dintre cei chestionați spun că merg la biserică doar la marile sărbători, în timp ce 19.4% merg foarte rar, iar 6.8% niciodată. Ponderea non-răspunsurilor este de 0.7% din total eșantion.
Merg de mai multe ori pe săptămână la biserică în special: votanții PNL, persoanele între 18 și 29 de ani și persoanele cu studii primare. Se duc la biserică o dată pe săptămână mai ales: votanții PSD și AUR, persoanele cu studii primare și locuitorii din urbanul mic. Frecventează cel puțin o dată pe lună biserica în special: persoanele între 30 și 44 de ani și angajații la stat. Bărbații, locuitorii din București și angajații la stat merg doar la marile sărbători într-o măsură mai mare decât restul populației. Se duc foarte rar la biserică mai ales: votanții USR, persoanele cu studii superioare și locuitorii din București și din urbanul mare. Printre categoriile care spun că nu merg niciodată la biserică se regăsesc în procente mai ridicate decât media votanții USR și locuitorii din București.
