Obezitatea a devenit una din problemele majore de sănătate publică ale secolului XXI. Prevalenţa sa s-a triplat în multe ţări din Europa, iar în Statele Unite ale Americii a crescut în mod alarmant, peste 60% din populaţia americană având supragreutate sau obezitate. Conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (O.M.S.), în anul 2002, ”globezitatea” a depăşit ca prevalenţă subnutriţia. Tendinţa de creştere a prevalenţei obezităţii este evidentă la copii şi adolescenţi, rata anuală fiind de 10 ori mai mare decât în anii 1970.
Această tendinţă, spune deputatul PSD Maricela Cobuz, contribuie semnificativ la epidemia de obezitate în rândul adulţilor. La această creştere alarmantă a prevalenţei obezităţii contribuie atât ţările dezvoltate, cât şi cele în curs de dezvoltare, în principal prin populaţia din zonele urbane. Creşterea epidemică a prevalenţei obezităţii se datorează în cea mai mare parte creşterii disponibilităţii, accesului şi excesului alim
entar asociate cu reducerea marcată a activităţii fizice. Societatea modernă este considerată mediu ”obezogenic”, prin favorizarea consumului crescut de produse alimentare bogate în grăsimi şi zaharuri, la care se adaugă sedentarismului.
Obezitatea la copil este diferită de cea a adultului, copilul fiind în perioada de creştere, de unde decurge obligaţia ca măsurile ce vizează scăderea în greutate să nu influenţeze dezvoltarea morfofuncţională fiziologică. Un studiu efectuat în anul 2009 a arătat că 25% dintre adulţii obezi au fost supraponderali în copilărie. Alte studii arată că supraponderalitatea apărută la copii înainte de vârsta de 8 ani se asociază cu obezitate mai severă la adult. Obezitatea copiilor din secolul XXI duce inevitabil la scăderea speranţei de viaţă. Conform unui studiu efectuat în 79 de ţări, Organizaţia Mondială a Sănătăţii apreciază că există 250 de milioane de obezi în lume, din care se estimează că 22 de milioane sunt copii cu vârsta mai mică de 5 ani. În România, conform unui studiu efectuat în partea de vest a ţării, la copiii între 3 luni şi 16 ani, s-au identificat 14,7% copii obezi, frecvenţa obezităţii fiind uşor crescută la fetele de vârstă şcolară.
Intervenţiile pentru prevenirea obezităţii pot fi realizate la nivel individual, familial, instituţional, comunitar şi de sănătate publică. Obiceiurile alimentare şi stilul de viață sunt deprinse din copilărie şi au consecințe pentru întreaga viață. Prevenția obezității trebuie începută din primul an de viață, prin încurajarea alimentației naturale şi evitarea alimentelor hipercalorice, a făinosului în exces. La copiii obezi sub 7 ani şi fără complicaţii se urmăreşte menţinerea greutăţii, iar la cei la care au apărut deja complicaţiile se indică scăderea ponderală, astfel încât indicele de masă corporală să se situeze sub percentila 85. La copiii peste 7 ani şi la adolescenţii obezi se urmăreşte scăderea în greutate în toate cazurile, indiferent dacă sunt prezente sau nu complicaţiile. Mijloacele de realizare a scăderii ponderale constau în schimbarea obiceiurilor alimentare, la care se asociază o dietă hipocalorică – hipolipidică. În plus, asocierea unui program de antrenament cu exerciții fizice individualizate pentru fiecare caz în parte, sporeşte efectele benefice ale dietei. La nivel individual, în următorii ani, se încurajează mersul pe jos, activități fizice în aer liber, practicarea sportului în școală, respectarea unui regim alimentar cu excluderea dulciurilor, a alimentelor cu conținut ridicat în grăsimi.
Zilele trecute, Guvernul României a aprobat ”Programul pentru școli” care unifică și continuă Programul de încurajare a consumului de fructe şi legume în şcoli şi Programul “Lapte și corn” (implementate la nivel național), în conformitate cu regulamentele europene începând cu anul şcolar 2017-2018, asigurând astfel participarea României la Programul pentru școli al Uniunii Europene, ce se va derula în perioada 2017-2023.
Programul pentru şcoli are ca scop două obiective: distribuirea de fructe şi/sau legume proaspete, lapte natural de consum şi/sau produse lactate fără adaos de lapte praf precum și de măsuri educative. Acest program urmărește crearea de obiceiuri alimentare sănătoase de la o vârstă fragedă, precum și creșterea consumului de produse locale. Intervenţiile de prevenţie la nivel populaţional presupun coordonarea de acţiuni din domeniul medical, socio-economic şi politic. Acestea constau în promovarea sănătăţii, adresată întregii populaţii, scopul fiind stilul de viaţă sănătos. Ca deputat, membru al Comisiei de Sănătate și Familie, dar și medic primar pediatru, voi susține printr-o viitoare iniţiativă legislativă introducerea orelor de nutriție în curricula școlară, declară parlamentarul social-democrat.
