Zilele acestea au loc discuții pentru finalizarea priorităților ce vor fi cuprinse în noua Strategie Națională Anticorupție (SNA) 2021 – 2025, după publicarea rezultatelor evaluării actualei Strategii (2016 – 2020). Instituțiile de combatere, investigare și sancționare rămân în continuare active, finanțate iar cadrul legal, în ciuda unui asalt permanent, rămâne în continuare solid, afirmându-ne în continuare sprijinul pentru acesta.
În plus, însă, mesajul general pe care trebuie să îl transmită noua strategie este acela de prevenire a incidentelor de integritate, de creare a unei culturi a integrității și nu doar de luptă anticorupție. Am trecut, ca țară, într-o nouă etapă în care trebuie să punem accent pe prevenție, pe identificarea timpurie a incidentelor. În cadrul discuțiilor și documentelor europene se vorbește despre integritate, despre prevenție așa încât și România trebuie să transmită acest mesaj simplu, pornind chiar de la titlul strategiei.
În acest sens, Institutul pentru Politici Publice (IPP) solicită Ministerului Justiției ca noua strategie să poarte denumirea Strategia Națională pentru Integritate. ”Facem un apel la liderii partidelor parlamentare să susțină această schimbare de viziune. Ne dorim să prevenim, nu doar să sancționăm corupția. Corupția nu se elimină prin anticorupție ci prin dezvoltarea unei culturi a integrității. Menționăm că în mod oficial scopul SNA 2016-2020 este promovarea integrității, prin aplicarea riguroasă a cadrului normativ şi instituţional în vederea prevenirii corupției în România”, se arată într-un comunicat de presă.
Un alt argument este acela că în lipsa promovării unei culturi etice, instituțiile care aplică sancțiuni nu fac altceva decât să constate că, după ce o persoană este pedepsită, locul acesteia este ocupat de o altă persoană care comite aceleași fapte. ”Credem cu tărie că acest ciclu permanent nu poate fi oprit decât prin prevenție, nu prin sancțiuni, chiar dacă acestea din urmă sunt inevitabile pentru faptele deja comise”, susține IPP.
