Într-o declarație de presă susținută la Palatul Cotroceni, președintele Klaus Iohannis și-a anunțat în această seară intenția de a începe procedurile de organizare a unui referendum pe tema modificărilor actelor normative care reglementează amnistia și grațierea.În contextul împlinirii a 158 de ani de la Mica Unire, în declarația sa, președintele Klaus Iohannis a făcut o paralelă între clasa politică actuală și politicienii de la jumătatea secolului XIX, cei ale căror decizii au dus la realizarea Unirii Principatelor Române.
”Unirea s-a petrecut prin legiferare și administrație. Codul Penal al lui Cuza, după model francez, a fost considerat la vremea respectivă unul dintre cele mai moderne. A fost primul Cod Penal din România care incrimina abuzul în serviciu, conflictul de interese. Ce oameni politici am avut atunci și ce politicieni avem astăzi!”, a spus Iohannis.
Președintele s-a referit și la manifestările de stradă prin care societatea civilă a reacționat față de lipsa de transparență a guvernanților în modificarea legislației privind amnistia și grațierea, sancționând reacțiile politicienilor care au comparat aceste proteste cu mineriadele și au acuzat manifestanții că vor să dea o lovitură de stat, cu referire directă la PSD și ALDE: ”Am auzit fel și fel de aberații. Imediat după ce a ieșit lumea în stradă, activiști, agitați și agitatori au fugit la televiziuni să explice că e o nouă mineriadă. Cetățenii să dea lovitura de stat? Nu, politicienii dau lovitura de stat! Dau lovitura de grație României. PSD și satelitul său ALDE au promis bunăstare românilor și oamenii, de bună credință, i-au votat. Și când au ajuns efectiv la guvernare, s-au apucat de cu totul altceva”.
Ce spune legislația despre organizarea referendumului
Conform Art. 2 din Legea 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, un referendum naţional poate fi organizat pentru revizuirea Constituţiei, demiterea Preşedintelui României și probleme de interes naţional.
Conform Art. 11, preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să îşi exprime voinţa prin referendum cu privire la probleme de interes naţional.
Problemele care se supun referendumului şi data desfăşurării acestuia se stabilesc de preşedintele României, prin decret.
Punctul de vedere al Parlamentului asupra referendumului iniţiat de Preşedintele României urmează să fie exprimat, printr-o hotărâre adoptată în şedinţa comună a celor două Camere, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
