Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a spus marţi că stabilitatea cursului valutar leu/euro este un obiectiv urmărit de Banca Naţională, dar a menţionat că nici această stabilitate pe un termen atât de lung ”nu cred că este lucrul cel mai bun”.
El a precizat că creşterea rezervelor valutare la care se adaugă aurul a permis această stabilitate în ultimii ani, pentru că rezerva valutară şi de aur acoperă numerarul din circulaţie. La finalul lunii martie, rezervele internaţionale ale României, administrate de BNR (valută şi aur), erau de 71,5 mld. euro, dintre care rezervele valutare erau de 61,9 mld. euro. La începutul anilor 2000, rezerva valutară a Băncii Naţionale nu depăşea 2 mld. dolari.
În ultimii 5 ani, deşi România s-a confruntat cu mai multe crize – COVID-ul, începerea războiului din Ucraina, creşterea preţurilor la energie, explozia inflaţiei, creşterea dobânzilor, la care se adaugă particular în cazul României deteriorarea finanţelor publice – creşterea deficitului bugetar, creşterea datoriei publice – creşterea deficitului comercial şi a deficitului de cont curent – cursul valutar leu/euro a rămas stabil.
Din 2020, cursul a crescut cu numai 4%, în timp ce inflaţia a fost de 34%. În ultimii 2 ani, cursul valutar nu s-a mişcat de la 4,97 lei/ euro.
BNR a marcat marţi 145 de ani de la înfiinţare, iar guvernatorul a făcut o trecere în revistă a unor repere din istoria băncii. El a spus că Banca Naţională (care la înfiinţare era o bancă privată), a finanţat cu o treime implicarea României în Primul Război Mondial, care în final a avut ca rezultat Marea Unire din 1918.
BNR a finanţat mai multe obiective economice, culturale din Bucureşti şi din principalele oraşe din ţară.
A amintit că Banca Naţională a finanţat dezvoltarea depozitelor agricole de la începutul anilor 1900, care au permis ulterior exporturi mai mari de cereale cu plăţi în aur, ceea ce a facilitat creşterea rezervelor de aur ale BNR şi implicit poziţia băncii în piaţă.
În perioada comunistă, BNR a fost o bancă comercială, politica monetară fiind stabilită de Ministerul Finanţelor. După Revoluţie, Banca Naţională a preluat atribuţiile unei bănci centrale, iar legea dată în anii ’90 a permis o independenţă a BNR cum numai FED- Banca Centrală Americană şi Bundesbank – o aveau, a spus Isărescu.
Spre exemplu, Banca Franţei raporta Ministerului de Finanţe, care stabilea nivelul dobânzii.
La începutul anilor ’90, când inflaţia era 100-300%, iar cursul leu/dolar creştea în fiecare zi, politicienii cereau ca dobânda şi cursul să fie stabilite în Parlament.
Isărescu a menţionat că o contribuţie importantă în realizarea legilor care guvernează Banca Naţională, adică independenţa ei, au avut-o experţii americani care au oferit o expertiză extrem de valoroasă.
„Aici aş vrea să îi amintesc pe mai mulţi experţi străini, dar în mod special pe Kathy, care a venit de la FED – Kansas în România şi care ne-a ajutat foarte mult în perioada anilor 90.
După 2000, după ce România a intrat în NATO şi UE, lucrurile s-au schimbat fundamental, iar BNR a trecut la proiectul de politică monetară de ţintire a inflaţiei, care într-adevăr a dus la scăderea inflaţiei, la scăderea dobânzilor, dar şi la scăderea cursului, care nu a ajutat deloc România.
Dacă în anii 90 nu aveam investitori străini, nu aveam capital, nu aveam valută, după 2004 ne-am trezit că suntem inundaţi de valută, ceea ce a pus o presiune enormă pe scăderea cursului”, a spus Isărescu.
De la 4 lei pentru un euro, cursul a scăzut la 3 lei pentru un euro, dar evoluţia economiei României nu justifica acest lucru, ci doar intrările de capital.
”E greu cu seceta, dar mai greu a fost cu inundaţia de valută cu care ne-am confruntat atunci”, a spus Isărescu.
El a precizat că BNR a cumpărat valută la 3 lei pentru un euro, pe care a vândut-o ulterior la 4 lei pentru un euro, atunci când piaţa s-a întors.
El a menţionat că BNR nu se poate juca cu cursul valutar, aşa cum poate se joacă băncile comerciale, arbitrajiştii şi dealerii.
Anul acesta se împlinesc 20 de ani de la denominarea leului, atunci când Banca Naţională a tăiat 4 zerouri din coada leului, o operaţiune care a rezistat în timp.
Isărescu a menţionat că BNR încearcă să explice tot timpul politicile pe care le urmează şi deciziile pe care le adoptă.
