Anul trecut, Forvis Mazars a lansat studiul „What is their X factor? The three ingredients of success (or failure) for startups in 2024”, care analizează factorii care contribuie la succesul sau eșecul startup-urilor. Analizând peste 1.700 de startup-uri la nivel global, studiul oferă perspective care pot ghida viitorii antreprenori și lideri, inclusiv pe cei din România.
Raportul identifică trei elemente cheie pentru succesul sau eșecul startup-urilor. În primul rând, leadershipul și o echipă bine aliniată sunt esențiale, diversitatea în abilități, perspective și experiențe contribuind la îmbunătățirea rezolvării problemelor și a execuției. O viziune comună asigură operațiuni mai fluente și reduce riscurile, precum planificarea precară. În al doilea rând, finanțarea trebuie să fie strategică – obținerea sumei potrivite, la momentul potrivit, cu obiective clare și de la parteneri care oferă mai mult decât bani, precum ore de consultanță, mentorat, acces la rețele valoroase de contacte și sprijin în consolidarea reputației și credibilității pe piață. Finanțarea prematură sau excesivă poate dilua controlul și poate devia obiectivele unui startup. În cele din urmă, startup-urile prosperă atunci când abordează provocări reale cu soluții scalabile și de impact. Prin mixul de profitabilitate cu beneficii sociale sau de mediu, acestea se poziționează ca forțe inovatoare pentru schimbări pozitive.
Startup-urile trebuie să depășească statutul de buzzword și să construiască soluții sustenabile
Peisajul startup-urilor din România se aliniază definiției din raportul Forvis Mazars, vizând afaceri emergente, inovatoare și scalabile, care provoacă normele tradiționale. Startup-urile românești operează frecvent în sectoare bazate pe tehnologie, dar își extind influența și în domenii precum educația, sănătatea și sustenabilitatea. Acestea reflectă nevoia de a adapta conceptele globale, precum scalabilitatea și agilitatea, la condițiile specifice pieței locale.
Raportul subliniază că startup-urile trebuie să depășească statutul de buzzword și să se concentreze pe construirea unor soluții sustenabile și inovatoare. În România, acest lucru implică abordarea unor provocări locale precum infrastructura subdezvoltată, oportunitățile limitate de finanțare și exodul de talente calificate către piețe mai dezvoltate.
Finanțarea rămâne un factor vital pentru dezvoltarea startup-urilor
Startup-urile românești se confruntă cu dileme similare celor descrise în raport în privința atragerii de finanțare. Mulți antreprenori asociază succesul cu obținerea unor investiții mari, dar raportul avertizează asupra riscurilor asociate cu atragerea prematură a finanțării. Pentru antreprenorii români, identificarea investitorilor potriviți, care să înțeleagă provocările locale și să aducă expertiză strategică, este esențială.
Lecțiile subliniate în raport – atragerea finanțării potrivite, la momentul potrivit, pentru motivele corecte și cu parteneri potriviți – sunt relevante și pentru România. Startup-urile din sectoare precum IT, energie regenerabilă și educație caută adesea finanțare pentru a se extinde, dar multe dintre ele nu dispun de rețelele sau sprijinul strategic necesar pentru a atrage „smart money”.
Ecosistemul startup-urilor din România reflectă diversitatea și complexitatea evidențiate în raport. Deși țara are o scenă tech vibrantă, susținută de un număr mare de profesioniști IT, persistă provocări precum obstacolele legislative, finanțarea insuficientă și lipsa expunerii internaționale.
„Sectorul tehnologic din Europa Centrală și de Est continuă să fie un motor esențial al tranzacțiilor M&A, în ultimul an acesta generând aproximativ 216 tranzacții în valoare de peste 2,5 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 17% din totalul tranzacțiilor. Dintre acestea, aproape două treimi au fost tranzacții inbound, conduse de ofertanți din afara regiunii CEE. Acest trend confirmă atractivitatea pieței pentru investitori internaționali. România rămâne un jucător strategic în regiune, fiind a patra cea mai activă piață din CEE, după numărul de tranzacții. Aceste cifre subliniază importanța unei abordări strategice în atragerea de investiții și încurajarea unui mediu favorabil inovației. Pentru a rămâne competitivă, România trebuie să stimuleze un ecosistem de finanțare mai robust, să atragă investitori cu viziune și să promoveze un cadru legislativ stabil și favorabil dezvoltării sustenabile a startup-urilor”, a menționat Răzvan Butucaru, Partner, Financial Services & Advisory Leader, Forvis Mazars în România.
Cât privește oportunitățile, accentuarea colaborării transfrontaliere și eliminarea barierelor geografice, subliniate în raport, se aliniază cu aspirațiile României de a se integra mai profund în ecosistemele europene și globale. Programele care sprijină parteneriatele internaționale și atragerea investițiilor străine pot ajuta startup-urile românești să se extindă și să concureze pe plan global.
România oferă în prezent peste 13 acceleratoare de startup-uri, organizate de entități private și de stat, dintre care ADRVest Accel este cel mai cunoscut program de accelerare de afaceri, implementat de Agenția pentru Dezvoltare Regională Vest și Institutul de Excelență în Antreprenoriat (IdEA). Ecosistemul se sprijină, de asemenea, pe diverse asociații profesionale și proiecte de tip meetup, care încurajează antreprenorii în diverse etape ale dezvoltării afacerilor.
România se remarcă printr-o prezență feminină semnificativă la nivel de leadership, atât în startup-uri, cât și în corporații
Potrivit unui studiu realizat în anul 2023 de către Organizaţia Femeilor Antreprenor, una din patru companii din România este deținută de femei, cu o rată medie a profitului net aproape dublă față de cele cu acționariat 100% masculin. În același timp, datele Oficiului Național al Registrului Comerțului arată că peste 36% dintre pozițiile de conducere sunt ocupate de femei, ceea ce înseamnă peste 617.000 de femei lideri. Uniunea Europeană a stabilit o directivă importantă pentru promovarea egalității de gen, care prevede ca, până în iunie 2026, companiile cotate public să asigure 40% din funcțiile de director non-executiv pentru femei sau o reprezentare feminină totală de 33%. România face progrese semnificative în acest sens, iar numărul tot mai mare de femei în poziții de leadership demonstrează un angajament continuu către egalitatea de gen în mediul antreprenorial și în sectorul corporativ.
Pe plan național, în județele Galați și Tulcea, ponderea femeilor în poziții de conducere depășește pragul de 40%, reflectând o implicare semnificativă a acestora în mediul de afaceri local. Cu toate acestea, numărul afacerilor nou-înființate a înregistrat o scădere de aproximativ 15% față de aceeași perioadă a anului trecut, reducându-se de la 146.297 de companii la 124.898.
„Pentru ca antreprenoriatul feminin să continue să crească și să devină o forță importantă în ecosistemul startup-urilor din România, este esențial să dezvoltăm inițiative care să sprijine femeile în primele etape ale călătoriei lor antreprenoriale. Programele de mentorat și acceleratoarele dedicate acestora pot contribui semnificativ la crearea unui mediu favorabil, în care femeile să fie încurajate să își depășească temerile și limitările impuse de norme sociale sau preconcepții”, a menționat Bianca Vlad, Tax Partner, Forvis Mazars în România.