Mai e un secret pentru cineva că la noi toată lumea e prinsă pe picior greșit atunci când dă zăpada sau când viscolește în plină iarnă? De la omul simplu de la țară, zis și gospodar, până la autoritățile care nu se mai termină apărând la televizor ”luând măsuri” și dând ”recomandări” drumarilor, toată lumea pare că și-a intrat în rol pe vreme rea. Cu toate astea, doar militarii sunt cei care muncesc, ei sunt cei care dau la lopată unde trebuie, ei aprovizionează cu de-ale gurii neputincioșii înzăpeziți, ei transportă femeile însărcinate la spital, ei fac de toate. Gratis. Asta în timp ce marile companii care primesc an de an milioane de euro pentru deszăpezire găsesc tot felul de scuze. Nu au suficient personal, motorina e înghețată, mai trebui un tractor pe șenile, gheața e prea groasă…
După nici două săptămâni de iarnă veritabilă, totul e haos. Cum se face că, deși cheltuim sute de milioane de euro pentru deszăpezire, iarna ne învinge de fiecare dată?!
Dar vina nu e numai a celor de sus. Chiar dacă meteorologii au anunțat pe toate căile vreme aspră, gospodarul, același care la inundații bea țuică la mat în timp ce militarii (tot ei) le salvau orătăniile de furia apei, e prins din nou pe picior greșit. Adică fără murături în pivniță, fără zacuscă, fără mălai, fără făină, fără slănină. Pe el l-a interesat doar tulburelul din butoi, că restul… dă Domnul. Mai trimite Guvernul ceva, domnu primar e și el omenos, că vin alegerile, iar mașina Armatei plină cu pâine și conserve e pe drum. Vorbim aici de acei mulți gospodari români care nu înțeleg nici acum că iarna nu-i ca vara. Cei mai în vârstă, care au prins ierni grele, știu că trebuie să își ia lemne pentru trei luni, că afumătura din pod și varza murată sunt sfinte și că e rușinos să stai cu mâna întinsă atunci când ești în putere. Vorbim de cei din mediul rural.
La oraș situația e mai bună. Mai face vecinul o cărare, altul mai curăță zăpada din fața blocului, iar chioșcul cu pâine e la câteva sute de metri. Mai rău e de cei fără adăpost de care au grijă câteodată cei de la Primărie și oamenii de rând. Că bisericile sunt închise pe timp de iarnă. Aici doar se strâng, nu se cheltuie bani. Deși o pâine și un pahar cu ceai fierbinte nu costă o avere. Restul rămâne așa cum ne-am obișnuit…
Cătălin Dragomir
