Lume multă, oameni puțini

După cum se știe, într-o amplă acțiune desfășurată la începutul lunii, procurorii DIICOT, împreună cu Poliția Națională au percheziționat 31 de adrese din București, Ilfov, Ialomița, Călărași, Constanța, Olt și Argeș. Dosarul vizează traficul de persoane, fals în declarații, fals intelectual, fals material în înscrisuri oficiale și delapidare.

Potrivit anchetatorilor, din noiembrie 2020, în Ilfov, ar fi fost constituite două grupuri infracţionale organizate, în scopul exploatării persoanelor cu dizabilităţi sau aflate în situaţii vulnerabile (tratamente inumane ori degradante, exploatarea muncii neremunerate, constrângere şi exercitare de acte de violenţă fizică). De asemenea, exploatarea ar fi fost realizată şi prin lipsirea de hrană suficientă şi adecvată nutriţional, lipsa sau neadministrarea tratamentului medical adecvat diagnosticului și lipsa îngrijirii şi asigurarea igienei persoanelor în incapacitate fizică sau psihică de autoîngrijire, concomitent cu ţinerea acestora în stare de aservire faţă de membrii grupurilor infracţionale organizate, în vederea obţinerii de către liderii grupărilor şi de către ceilalţi membri a unor foloase patrimoniale pe nedrept. Prejudiciul a fost estimat la peste un milion de euro.

Dintre cele 41 de persoane audiate (26 suspecți și 15 martori), judecătorii au dispus arestarea preventivă a 4 inculpați, arestarea la domiciliu a 11 inculpați, control judiciar pentru 60 de zile față de 6 inculpați, iar 3 inculpați sunt cercetați în stare de libertate.

Concomitent cu acțiunea DIICOT și IGPR, polițiștii Direcției de Investigare a Criminalității Economice din Poliția Română, împreună cu procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Buftea, au percheziționat sediile unor instituții publice sau private din București, Ilfov și Ialomița, implicate acest dosar, în două dosare privind de omisiunea sesizării și abuz în serviciu.

Din această a doua latură a anchetei reiese că, din 2021 și până în prezent, două instituții publice  din domeniul asistenţei sociale şi protecţiei copilului ar fi atribuit unei asociații (furnizor de servicii sociale) mai multe contracte de prestări servicii sociale de tip rezidențial pentru persoanele adulte, încadrate în grad de handicap, cu încălcarea legii, cauzând bugetului propriu un prejudiciu de peste 3,5 milioane de lei.

În momentul atribuirii contractelor, asociația nu avea experiență similară anterioară sau nu deținea licență de funcționare pentru Centrul de îngrijire şi asistenţă pentru persoane adulte cu dizabilităţi în cadrul căruia s-ar fi prestat serviciile contractate.

După aceste acțiuni, prim-ministrul Marcel Ciolacu a cerut verificarea tuturor centrelor de vârstnici, de copii și pentru persoane cu dizabilități din țară, iar pentru județul Ilfov, a solicitat demiterea conducerii Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS) și a făcut apel la conducerea CJ Ilfov pentru a-l demite pe directorul DGASPC.

Urmare a acestei intervenții, președintele CJ Ilfov, Hubert Thuma, a declarat: ”Condamn cu fermitate abuzul și neglijența în serviciu, în orice situație, în orice instituție. Sunt indignat în urma informațiilor apărute în presă, după ancheta desfășurată la azilul din județul Ilfov! Am intervenit ferm în această situație și am solicitat efectuarea de urgență a unui control la DGASPC Ilfov. Este datoria noastră, ca societate, să protejăm viețile și sănătatea celor vulnerabili, iar cei responsabili de a verifica respectarea condițiilor legale trebuie să acționeze cu fermitate și să sancționeze orice abatere care pune în pericol viața acestor persoane.

Nu voi tolera ca cei mai în vârstă să fie tratați cu indiferență și cruzime.

Solicit să se ia măsuri prompte și eficiente pentru a ne asigura ca astfel de situații să nu se mai repete niciodată! Așa cum am susținut mereu, bunicii noștri merită respect, compasiune și siguranță, iar eu voi face tot ceea ce îmi stă în putere ca ei să beneficieze de toate acestea”.

Primul care a demisionat a fost șeful DSP Ilfov, la cererea ministrului Sănătății. Șeful DGASPC Ilfov a fost destituit, iar la câteva zile, au venit și demisiile șefului IPJ Ilfov și a prim-adjunctului acestuia.

După mai multe controale la nivelul întregii țări au fost descoperite nenumărate nereguli, mai ales la azilele de vârstnici, iar situația s-a repetat inclusiv în județul Ilfov unde autoritățile au descoperit, într-un imobil în construcție din Tunari, mai mulți vârstnici de la un azil din Voluntari (Pipera), care fuseseră ascunși de controale.

Pe fir a intrat și DNA, care anchetează dacă doi funcționari din AJPIS Ilfov, din subordinea Ministerului Muncii, l-au ajutat pe Ștefan Godei (patronul unuia din azile) să acopere neregulile. Judecătorii au decis că ambii rămân în arest la domiciliu.

Pentru a mai încerca să atenueze amploarea situației, ministrul Muncii, Marius Budăi, a demisionat la finalul ședinței de guvern din 13 iulie, după o discuție cu prim-ministrul Ciolacu.

A doua zi, după o discuție cu premierul, a demisionat și Gabriela Firea, ministrul Muncii, care a anunțat că se suspendă și din funcțiile de la partid.

Cine trebuia să controleze?

Încrengătura de instituții și de legi accentuează haosul din sistem. Toată lumea dă vina pe toată lumea, nimeni nu știe exact cine era responsabil cu verificarea.

Dincolo de DGASPC, Inspecția Socială, DSP, Poliție, ANPC, Garda de Mediu, statul român are o instituție – Consiliul de Monitorizare a implementării Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități – o autoritate autonomă sub control parlamentar înființată pentru protejarea, promovarea și monitorizarea respectării drepturilor persoanelor cu dizabilități aflate în instituții. Consiliul are ca atribuții, printre altele, examinarea regulată a respectării exercitării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi în cadrul instituţiilor. Acreste controale trebuie făcute inopinant, de regulă cu experți independenți, și cu participarea reprezentanților ONG-urilor.

Cutia de rezonanță

Aflat la început de mandat, premierul Marcel Ciolacu doar ce prezentase un program de guvernare axat pe măsuri sociale. Dacă PSD și PNL, aflate la guvernare, au condamnat atitudinea, neglijența și fuga de responsabilitate în acest caz, iar AUR a intervenit, relativ târziu pe acest subiect, condamnând, de asemenea, comportamentele lipsite de empatie, cei mai vocali politicieni au fost cei ai USR, care nu doar că au ridicat ștacheta acuzațiilor, ci au indicat, cu nume și prenume, persoanele care trebuie să demisioneze.

Centrul pentru Resurse Juridice, de la care a pornit ancheta, susține că sesizări despre azilele din Voluntari au fost trimise și prim-ministrului (de la acea dată) Nicolae Ciucă.

Fostul premier ar fi primit, însă, anterior, sesizări despre neregulile din azile de la o altă organizație și a sesizat, prin intermediul Corpului de Control, Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea.

Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, declara, încă de la începutul scandalului, că investigațiile în acest caz au început în urmă ”cu mai mulți ani”.

Scandalul social, mutat în plan politic, nu putea ocoli familia Pandele, mai ales că Gabriela Firea, lider al PSD București, dorește să candideze pentru un nou mandat la Primăria Generală a Capitalei.

În ciuda tuturor intervențiilor publice pe care le-a avut și în care a afirmat că nu avea cunoștință ce se întâmpla în azilele din Voluntari, primarul Florentin Pandele este acuzat, în mod constant, în spațiul public, de politicieni, că ar fi știut. Acuzațiile se bazează pe legăturile anterioare pe care le avea cu patronii azilelor.

De asemenea, legătura cu Gabriela Firea a fost făcută și datorită faptului că sora sa a condus Direcția de Asistență Socială din Voluntari, iar acum lucrează la DGASPC Ilfov, iar consiliera personală a fost unul din membrii fondatori ai ONG-ului care gestiona azilele.

Fără îndoială, imaginea soților Pandele-Firea este serios afectată, poate și din cauză că acest scandal este într-o puternică contradicție cu acțiunile caritabile cu care s-au asociat până acum.

Efecte

Tonul, virulența, agresivitatea și frecvența epitetelor aruncate în spațiul public de diverșii actori politici care s-au pronunțat, avizat sau nu pe marginea subiectului, atât de grav și de sensibil în profunzimea lui, nu fac altceva decât să acopere problema, reală, din societatea românească: lipsa de empatie, modul în care persoanele vulnerabile sunt ajutate de societate să meargă mai departe în ciuda dificultăților cu care se confruntă.

Spațiul public a fost inundat de o mare de cuvinte grele, tari, dure, care, ca și în alte cazuri, au crescut intensitatea emoțiilor opiniei publice, fără să rezolve ceva. Se arată cu degetul din toate părțile, fără nici cea mai mică urmă de îndoială, se discută despre personaje, nu despre problemă sau rezolvarea ei. Și, mai ales, unii vor ca ceilalți să plece.

De ce Ilfovul?

Deși dosarul face referire la șase județe și municipiul București, reflectorul a fost pus, în opinia publică, pe județul Ilfov. Din cauza forțelor de ordine și a impactului vizual al coloanei de ambulanțe mobilizată, la prima oră, la unul din azilele din Voluntari. Nu era singurul cu astfel de probleme. În Ilfov au fost vizate, de la bun început – trei azile, toate cu probleme. Nu s-a spus nimic despre rezultatul acțiunilor din celelalte județe.

Și prima declarație referitoare la caz a premierului ne-a trimis tot în Ilfov.

Potrivit datelor Ministerului Muncii, la nivel național sunt acreditate 758 de cămine pentru vârstnici, administrate public sau privat. Dintre acestea, 80 se află în Ilfov, județul cu cele mai multe astfel de așezăminte. Majoritatea sunt poziționate în localitățile limitrofe Capitalei.

Paradoxal, Ilfovul este județul cu cea mai tânără populație (conform ultimului recensământ), dar are cele mai multe azile pentru vârstnici.