Dintre cele 19,3 milioane de persoane care au reşedinţa obişnuită pe teritoriul României, 9,8 milioane sunt femei (51,1% din totalul populaţiei rezidente), arată Institutul Național de Statistică. În mediul urban, ponderea femeilor este mai pronunţată decât în cel rural: peste 5,4 milioane femei locuiesc la oraş, reprezentând 52,4% din totalul populaţiei urbane. În mediul rural, ponderea populaţiei feminine este de 49,5%. De asemenea, populaţia feminină este mai “îmbătrânită” decât cea masculină cu 3,3 ani. Vârsta medie naţională este de 42,2 ani, vârsta medie feminină fiind de 43,9 ani iar cea masculină de 40,6 ani.
Populaţia feminină a avut o pondere mai mare decât populaţia masculină în 40 de judeţe, excepţie făcând Vaslui şi Tulcea.
Cele mai mari ponderi ale femeilor vârstnice (de 65 ani şi peste) în populaţia feminină a judeţelor au fost înregistrate în judeţele Teleorman, Vâlcea şi Brăila, iar cele mai scăzute în Iasi şi Ilfov. Cele mai multe femei vârstnice trăiesc în mediul urban (50,1% din totalul femeilor de 65 ani şi peste).
Potențialele mame (contingentul feminin fertil), format din femeile cu vârsta cuprinsă între 15 şi 49 ani, număra 4,2 milioane persoane, reprezentând 43,2% din totalul populaţiei feminine.
Rata totală de fertilitate la nivel de ţară a fost de 1,8 copii născuţi-vii la o femeie de vârstă fertilă 15 – 49 ani. În anul 2019 cele mai mari rate totale de fertilitate (născuţi-vii la o femeie de vârstă fertilă 15-49 ani din populația rezidentă) s-au înregistrat în judeţele Vaslui (3,1‰), Sălaj (2,4 ‰) şi Suceava (2,3 ‰) şi iar cele mai scăzute în judeţele Ilfov (1,4‰) şi Cluj (1,3‰).
Vârsta medie a mamei la naştere (28,8 ani) şi la prima naştere (27,6 ani) este în uşoară creştere faţă de anul precedent (28,7 ani şi respectiv 27,4 ani), menţinându-se tendinţa de amânare a naşterii. Femeile din mediul rural au continuat să nască la o vârstă mai tânără (27,2 ani) comparativ cu cele din urban (30,0 ani).
Comportamentul reproductiv al femeilor diferă în raport cu statutul lor ocupaţional. Deşi ponderea copiilor născuţi de către mame casnice (33,0%) se situează la un nivel destul de ridicat, se constată o scădere comparativ cu anul anterior (34,2%). Jumătate din nou-născuți (52,4%) au avut mame salariate. De asemenea, continuă tendinţa de creştere a ponderii născuţilor-vii de către femeile cu nivel superior de educaţie – cel puţin cu studii universitare (30,4%) și ponderea născuţilor-vii de către mamele cu nivel de educaţie mediu: profesional, liceal şi postliceal (35,6%).
Speranţa de viaţă la naştere a femeilor, în anul 2019, a fost de 79,54 ani (80,34 ani în urban şi 78,51 ani în rural).
Vârsta medie la căsătorie se menţine la 30,6 ani, fiind de 28,3 ani la femei şi 31,6 ani la bărbaţi.
Vârsta medie la divorţ a fost de 39,5 ani pentru femei şi 43,2 ani pentru bărbaţi.
În privinţa gradului de instruire, din totalul persoanelor ocupate de sex feminin, 25,9% erau absolvente ale învăţământului superior, 4,6% ale învăţământului postliceal şi de maiştri, 41,6% au absolvit liceul, iar 12,1% şcoli profesionale şi de ucenici.
În anul 2020, 90,5% dintre femeile de 16 – 74 ani au folosit internetul în ultimele trei luni. Navigarea pe internet, în interes personal, are ca principal scop participarea la reţelele de socializare, 83,9%, urmată de efectuarea apelurilor video sau vocale pe internet (72,4%), găsirea de informaţii despre bunuri sau servicii (58,6%), trimiterea de e-mailuri (51,3%), căutarea de informaţii despre sănătate (45,2%) ṣi citirea ṣtirilor (44,4%). – C. A.
