România va primi, până pe 10 iunie, aproape 1,3 miliarde de euro din PNRR, a anunțat ministrul interimar al Fondurilor Europene, Marcel Boloș :
”Este informația cu care am deschis o conferință de presă în care am prezentat stadiul la zi privind accesarea banilor europeni din Planul Național de Redresare și Reziliență, respectiv Politica de Coeziune. Așadar, acesta este orizontul de lucru:
Pentru #PNRR, European Commission a aprobat plata parțială pentru cererea de plată 3 de 1,3 miliarde euro, fiind decisă suspendarea temporară a 869 milioane euro, pentru jaloane cu probleme:
– operaționalizarea Agenţia pentru Monitorizarea şi Evaluarea Performanţelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP);
– desemnarea administratorilor în companiile din energie;
– modificarea legislației privind pensiile speciale pentru magistrați.
Acestea trebuie îndeplinite până la 28 noiembrie 2025 pentru ca România să primească toți banii, responsabilitatea fiind distribuită instituțional, așa cum prevede mecanismul PNRR.
În același timp, pregătim cererea de plată nr. 4, care ar putea aduce României 5,7 miliarde euro – o sumă aproape dublă față de valoarea inițială prevăzută.
Am propus devansarea unor jaloane deja îndeplinite și includerea unor reforme importante. Cererea 4 vine cu reforme importante precum: codul urbanismului și platforma aferentă, codul silvic, strategia pentru hidrogen, strategia biodiversității, legea energiei, reforma fiscală, taxa pentru poluare, precum și legile justiției.
Pe componenta Politicii de Coeziune, ritmul de lucru a rămas susținut. Avem aplicații de plată transmise sau gata de transmitere de 2,6 miliarde euro.
Estimarea pentru finalul anului este să ajungem la cel puțin 4,4 miliarde euro în decontări.
Printre proiectele pentru care s-au transmis cereri de plată se regăsesc investiții majore:
– în transport: Autostrada Sibiu–Pitești, Sibiu–Făgăraș, Varianta de ocolire Beiuș;
– în infrastructura de mediu: Eroziunea Costieră – etapa a II-a și sistemul de termoficare al Capitalei;
– în sănătate: spitalele regionale din Iași, Cluj și Craiova;
– în educație și incluziune socială: proiectele dedicate întreprinderilor sociale.
Aceasta este situația la zi, cu toate componentele sale – inclusiv cele care necesită ajustări.
Acesarea fondurilor europene nu trebuie să depindă de un context politic sau altul. Tocmai pentru că nu e o perioadă comodă, e cu atât mai important să arătăm că responsabilitatea administrării acestei resurse vitale pentru dezvoltare nu intră în pauză”.
