„Setul de instrumente privind prețurile la energie” al Comisiei, adoptat în luna octombrie a anului trecut, care a ajutat statele membre să atenueze impactul prețurilor ridicate asupra consumatorilor vulnerabili, rămâne un cadru important pentru măsurile naționale. Comisia Europeană a prezentat statelor membre orientări suplimentare, care confirmă posibilitatea de a reglementa prețurile în circumstanțe excepționale și care stabilesc modul în care statele membre pot redistribui consumatorilor veniturile obținute din profiturile ridicate din sectorul energetic și din comercializarea certificatelor de emisii. Normele UE privind ajutoarele de stat oferă de asemenea, statelor membre posibilitatea de a oferi sprijin pe termen scurt întreprinderilor afectate de prețurile ridicate la energie și pot contribui la reducerea expunerii acestora la volatilitatea prețurilor la energie pe termen mediu și lung. În urma unei consultări privind modificările specifice aduse Orientărilor privind ajutoarele de stat din cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii, Comisia se va consulta, de asemenea, cu statele membre cu privire la necesitatea și domeniul de aplicare al unui nou cadru temporar privind ajutoarele de stat pentru situații de criză menit să acorde ajutoare întreprinderilor afectate de criză, în special celor care se confruntă cu costuri ridicate ale energiei.
Comisia intenționează să prezinte, până în luna aprilie, o propunere legislativă prin care în UE ar urma să devină obligatorie umplerea, până la data de 1 octombrie a fiecărui an, în proporție de cel puțin 90 % din capacitate, a instalațiilor subterane de stocare a gazelor. Propunerea ar implica monitorizarea și punerea în aplicare a nivelurilor de umplere și ar crea mecanisme de solidaritate între statele membre. De asemenea, Comisia își continuă ancheta privind piața gazelor naturale ca răspuns la preocupările legate de posibilele denaturări ale concurenței de către operatori, în special Gazprom.
Pentru a face față creșterii bruște a prețurilor la energie, Comisia va analiza toate măsurile de urgență posibile pentru a limita efectul de contagiune al prețurilor gazelor naturale asupra prețurilor energiei electrice, cum ar fi plafonările temporare ale prețurilor. De asemenea, Comisia va evalua opțiunile de optimizare a organizării pieței energiei electrice, ținând seama de raportul final al Agenției UE pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) și de alte contribuții privind beneficiile și dezavantajele mecanismelor alternative de stabilire a prețurilor pentru menținerea energiei electrice la prețuri accesibile, fără a se perturba aprovizionarea și investițiile suplimentare în tranziția verde.
REPowerEU – eliminarea dependenței noastre de gazul rusesc până în 2030
Putem să ieșim treptat, cu mult înainte de 2030, din dependența noastră de combustibilii fosili din Rusia. În acest scop, Comisia propune un întocmirea unui plan REPowerEU, care va spori reziliența sistemului energetic la nivelul UE și se va baza pe doi piloni: diversificarea aprovizionării cu gaze, datorită creșterii importurilor de GNL și prin gazoducte de la furnizori din afara Rusiei și datorită creșterii producției și importurilor de biometan și hidrogen și reducerea mai rapidă a utilizării combustibililor fosili în locuințele, clădirile, industria și sistemul nostru energetic, prin îmbunătățirea eficienței energetice, prin recurgerea în mai mare măsură la sursele regenerabile de energie și la electrificare și prin eliminarea blocajelor din infrastructură.
Punerea în aplicare integrală a propunerilor legislative din cadrul pachetului „Pregătiți pentru 55” prezentat de Comisie ar reduce deja consumul anual de gaz fosil cu 30 %, echivalentul a 100 de miliarde de metri cubi, până în 2030. Dacă s-ar adopta măsurile din planul REPowerEU, am putea elimina treptat cel puțin 155 de miliarde de metri cubi de gaz fosil, echivalentul volumului importat din Rusia în 2021. În termen de un an se poate realiza o reducere de aproape două treimi, punându-se astfel capăt dependenței excesive a UE de un singur furnizor. Comisia propune să colaboreze cu statele membre pentru a identifica cele mai adecvate proiecte pentru îndeplinirea acestor obiective, bazându-se pe activitatea amplă desfășurată deja cu privire la planurile naționale de redresare și reziliență.
Noua realitate geopolitică și de pe piața energiei ne obligă să accelerăm drastic tranziția către o energie curată și să mărim independența energetică a Europei față de furnizorii nefiabili și față de combustibilii fosili volatili.
În urma invaziei Ucrainei, necesitatea unei tranziții rapide către o energie curată nu a fost niciodată mai puternică și mai clară. UE importă 90 % din consumul său de gaze, aproximativ 45 % din importuri fiind din Rusia, acest procentaj fiind diferit de la un stat membru la altul. Importurile din Rusia reprezintă, de asemenea, 25 % din importurile de petrol și 45 % din importurile de cărbune.
Setul de instrumente al Comisiei privind prețurile la energie din octombrie 2021 a ajutat cetățenii și întreprinderile să facă față prețurilor ridicate la energie în ultimele luni. 25 de state membre au adoptat, în conformitate cu setul de instrumente, măsuri care reduc deja facturile la energie pentru mai mult de 70 de milioane de consumatori casnici și pentru mai multe milioane de microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii.
Comisia continuă să colaboreze cu vecinii și partenerii din Balcanii de Vest și din Comunitatea Energiei, care împart dependența UE de combustibilii fosili și expunerea la creșterea prețurilor și care s-au angajat totodată să atingă aceleași obiective pe termen lung în domeniul climei. UE este pregătită să ofere sprijin Ucrainei, Republicii Moldova și Georgiei pentru a asigura o energie fiabilă și durabilă. Eforturile depuse în prezent pentru a asigura sincronizarea de urgență a rețelelor electrice ale Ucrainei și Republicii Moldova cu rețeaua continentală europeană reprezintă o dovadă clară a acestui angajament.
