Ministerul Energiei şi Ministerul Finanţelor cu suportul Autorității pentru Digitalizarea României, au fost mandatate de Guvern coordonatori pentru pregătirea, negocierea şi cooptarea actorilor relevanți din mediul public, privat, academic şi de cercetare, pentru realizarea inițiativei de implementare a proiectului Black Sea AI Gigafactory în Romania.
Memorandumul aprobat de Guvern propune preluarea de către Ministerul Energiei a rolului de coordonator pentru implementarea proiectului național de înființare a Gigafabricii de Inteligență Artificială la Marea Neagră (Black Sea AI Gigafactory Romania), infrastructură care urmează să fie dezvoltată pe baza energiei nucleare și pentru care România și-a exprimat interesul și disponibilitatea de a o găzdui, ca parte a unei inițiative strategice europene care vizează consolidarea suveranității tehnologice și a capacităților continentale în domeniul inteligenței artificiale, în deplină conformitate cu AI Act și obiectivele UE privind suveranitatea tehnologică.
După consultări cu Ministerul Energiei și cu Nuclearelectrica, Autoritatea pentru Digitalizarea României a transmis, în numele Guvernului României, o expresie de interes pentru a găzdui Black Sea AI Gigafactory.
Documentul a fost transmis Comisiei Europene. Proiectul prevede instalarea a peste 100.000 de acceleratoare AI în două locații distincte: Cernavodă (Faza I) și Doicești (Faza II), ambele selectate pentru avantajele strategice în materie de energie, infrastructură digitală și acces la conectivitate internațională.
Proiectul va fi alimentat de un mix energetic de până la maxim 1.500 MW, oferind astfel României posibilitatea de a se poziționa drept un centru strategic de inteligență artificială și pentru calculul de înaltă performanță.
Se estimează că Proiectul Național Black Sea AI Gigafactory Romania va necesita o investiție de 4-5 mld. euro și că va fi operațional spre sfârșitul anului 2028. Autoritățile publice – atât la nivelul UE, cât și la nivel național – pot finanța până la 35% din total CAPEX, majoritatea finanțării fiind necesar să fie mobilizată prin parteneri/investitori privați, băncile naționale de dezvoltare (în cazul României BID) și investitori instituționali.
Contribuția publică necesară în cadrul proiectului se va încadra în cheltuielile bugetare care să asigure respectarea angajamentelor României în conformitate cu Planul fiscal pe termen mediu agreat cu Comisia Europeană.
