Ministerul Energiei încearcă să liniștească populația, din ce în ce mai panicată de informațiile de pe toate canalele, referitoare la iminența unui black-out.
Printr-un comunicat de presă, ministerul anunță că Sistemul Electroenergetic Național dispune de mai multe resurse pentru acoperirea deficitului de producție după oprirea controlată a celor două unități de la Cernavodă. Sunt enumerate producția eoliană, Grupul energetic Rovinari 4 și producția hidro.
Prognozele pentru weekend indică o posibilă îmbunătățire a condițiilor hidrologice, iar măsurile vor fi adaptate în funcție de evoluția debitului Dunării, a producției și a consumului.
Totodată, Sistemul Electroenergetic Național dispune de o capacitate transfrontalieră ridicată, de aproximativ 4.000 MW, care să permită importuri de energie electrică. Toți operatorii de transport și sistem din Europa cunosc situația de criză energetică regională și se coordonează pentru asigurarea securității în alimentarea cu energie electrică pentru toate sistemele energetice afectate de condițiile meteorologice, a mai precizat ministerul de resort.
Ministerul Energiei menține apelul la un consum responsabil, în special în intervalul 19:00-23:00, pentru reducerea presiunii asupra sistemului în orele de vârf.
Potrivit datelor Transelectrica, miercuri seara la ora 19:15, România avea un consum de energie de 6662 MW și o producție de 5908 MW.
Unitatea 1 a CNE Cernavodă a fost oprită controlat și deconectată de la Sistemul Energetic Național în data de 28 iulie, pe fondul debitului scăzut al Dunării.
Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă operează Unitățile 1 și 2, care au fiecare o capacitate de 700 MWe și utilizează uraniu natural drept combustibil și apa grea ca moderator și agent de răcire. Cu cele două unități în operare, SNN acoperă aproximativ 20% din totalul producției cu unități dispecerizabile din România.
Începe panica prețurilor
După apelul la consumul responsabil de energie electrică și după informațiile în cascadă privind importurile mari de energie pe care România este nevoită să le facă mai ales seara, la prețuri foarte mari, începe un nou val de panică. Este vorba despre prețurile pe care distribuitorii de energie electrică le vor percepe, mai ales populației, în perioada imediat următoare. Se vorbește despre facturi mai mari ”cu cel puțin 20%” comparativ cu luna august, mulți consumatori casnici primind déjà oferte prvind ajustarea prețurilor. Rămâne însă aceeași problemă ca la carburanți : atunci când piața crește, indiferent de mitive, prețurile o iau în sus, insă atunci când piața scade prețurile, dacă nu cresc, rămân la același nivel. Se găsesc întotdeauna explicații pentru majorări, dar niciodată mecanisme pentru ieftiniri. Distribuitorii de energie raportează profituri foarte mari.
România are, din păcate, în continuare, cel mai mare preț la energie electrică dintre toate țările Uniunii Europene, iar statul este foarte puțin probabil să intervină. De altfel, un preț mai mare ăentru consumatorul final înseamnă și taxe mai mari și, implicit, mai bine pentru stat.
Așa cum am arătat mai sus, exact ca la carburanți.
