Miniștrii Muncii din UE, discuții despre tranziția digitală, protecție socială și migrație

Discuțiile au vizat impactul noilor tehnologii asupra forței de muncă, tranziția digitală justă, protecția socială pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă, consolidarea sistemelor europene de protecție socială, drepturile persoanelor cu dizabilități și migrația. Ministrul Simona Bucura-Oprescu a avut intervenții în domeniul tranziției digitală în domeniul muncii – și nu numai – în România, al sistemul de ocupare a forței de muncă, implicațiile pandemiei COVID-19 asupra sistemului de asistență socială din țara noastră, consecințele inflaționiste ale războiului de agresiune al Rusiei asupra Ucrainei și tranziția verde.

Miniștrii Muncii din UE au ajuns la un acord politic cu privire la o recomandare privind dezvoltarea unui cadru de sprijin pentru economia socială. De asemenea, au aprobat concluzii ale Consiliului privind sănătatea mintală și munca precară, privind accesul egal al romilor la locuințe adecvate și desegregate, precum și privind protecția socială pentru persoanele care desfășoară o activitate independentă. Totodată miniștrii au desfășurat o dezbatere privind consolidarea sistemelor europene de protecție socială.

La capitolul „semestrul european”, miniștrii au subliniat necesitatea unui echilibru între oportunități și riscuri, cum ar fi nevoia dobândirii de competențe și a continuării procesului de învățare pe tot parcursul vieții și riscul adâncirii decalajului digital, precum și importanța drepturilor lucrătorilor și a drepturilor sociale. Aceștia au făcut referire la oportunitățile și riscurile legate de inteligența artificială și de digitalizare, inclusiv la gestionarea algoritmilor. În plus, au reflectat asupra modului în care semestrul european poate ajuta statele membre să ia măsuri adecvate în vederea obținerii unei tranziții digitale juste, subliniind rolul partenerilor sociali și al dialogului social.

În plus, miniștrii au aprobat mesaje-cheie privind ocuparea forței de muncă și protecție socială, astfel cum au fost acestea identificate de Comitetul pentru ocuparea forței de muncă și de Comitetul pentru protecție socială. Principala constatare a fost că, în ciuda războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, a crizei energetice și a presiunilor inflaționiste, economia UE a funcționat relativ bine în 2022, iar piața forței de muncă și-a menținut reziliența. Pilonul european al drepturilor sociale stabilește cadrul care asigură corelarea unei dinamici pozitive a ocupării forței de muncă cu politici de protecție și incluziune socială, sprijinite prin investiții sociale.

De asemenea, au fost adoptate orientările privind ocuparea forței de muncă pe 2023: se mențin orientările din 2022, însă considerentele sunt adaptate pentru a se ține cont de obiectivele principale și de obiectivele naționale pentru 2030 legate de ocuparea forței de muncă, de competențe și de reducerea sărăciei.

În cadrul întrevederii cu comisarul european însărcinat cu Munca şi Drepturile Sociale, Nicolas Schmit, oficialul român a discutat despre reforma sistemului de asistență socială din România, finanțarea pentru creșterea capacității de lucru (prin dotări și cursuri de formare) a Inspecției Sociale, dar și a inspectorilor de muncă, precum și cu privire la măsuri de stimulare a îmbătrânirii active și cu privire la protecția drepturilor persoanelor cu dizabilități.

În marja EPSCO, ministrul Simona Bucura-Oprescu a avut întâlniri bilaterale cu miniștrii Muncii și Protecției Sociale din Italia, Germania, Olanda, Grecia și Ungaria, cu care au fost discutate probleme legate de respectarea drepturilor românilor care lucrează în alte state membre, pensiile comunitare, condițiile de muncă și alocația de stat pentru copii.