O analiză epică a 5.000 de ani de civilizație susține că un colaps global este iminent dacă inegalitatea nu este eradicată.
„Nu putem da o dată Apocalipsei, dar analizând cei 5.000 de ani (de civilizație), putem înțelege traiectoriile cu care ne confruntăm astăzi – iar auto-terminarea este cea mai probabilă”, spune dr. Luke Kemp de la Centrul pentru Studiul Riscului Existențial de la Universitatea din Cambridge.
Cartea dr. Kemp acoperă ascensiunea și prăbușirea a peste 400 de societăți pe parcursul a 5.000 de ani. Lecțiile pe care le-a tras sunt adesea cutremurătoare: oamenii sunt fundamental egalitari, dar sunt conduși către prăbușire de elitele îmbogățite și obsedate de statut, în timp ce prăbușirile din trecut au îmbunătățit adesea viața cetățenilor obișnuiți.
Civilizația globală de astăzi, însă, este profund interconectată și inegală și ar putea duce la cel mai grav colaps societal de până acum, spune el. Amenințarea vine din partea liderilor care sunt „versiuni ambulante ale triadei întunecate” – narcisism, psihopatie și machiavelism – într-o lume amenințată de criza climatică, arme nucleare, inteligență artificială și roboți ucigași.
Deși lucrarea este academică, cercetătorul vorbește direct atunci când prezintă cum ar putea fi evitat un colaps global. „Sunt pesimist în privința viitorului”, spune el. „Dar sunt optimist în privința oamenilor.” „Nu fi idiot” este una dintre soluțiile propuse, alături de o îndreptare către societăți cu adevărat democratice și de eliminarea inegalității.
Primul său pas a fost să renunțe la cuvântul „civilizație”, un termen despre care susține că este, de fapt, propagandă din partea conducătorilor. „Când te uiți la Orientul Apropiat, China, Mesoamerica sau Anzi, unde au apărut primele regate și imperii, nu vezi un comportament civilizat, ci război, patriarhat și sacrificii umane”, spune el. Aceasta a fost o formă de regres evolutiv față de societățile egalitare și mobile de vânători-culegători, care împărtășeau unelte și cultură pe scară largă și au supraviețuit timp de sute de mii de ani. „În schimb, am început să ne asemănăm cu ierarhiile cimpanzeilor și cu haremurile gorilelor.”
În schimb, Kemp folosește termenul „Goliati” pentru a descrie regate și imperii, adică o societate construită pe dominație, cum ar fi Imperiul Roman: statul peste cetățean, bogatul peste sărac, stăpânul peste sclav și bărbații peste femei. El spune că, la fel ca războinicul biblic ucis de praștia lui David, Goliații au început în epoca bronzului, erau cufundați în violență și adesea surprinzător de fragili.
Statele Goliat nu apar pur și simplu ca niște clici dominante care jefuiesc surplusul de alimente și resurse, susține el, ci au nevoie de trei tipuri specifice de „combustibil Goliat”. Primul este un anumit tip de surplus de alimente: cerealele. Acestea pot fi „văzute, furate și depozitate”, spune Kemp, spre deosebire de alimentele perisabile.
În Cahokia, de exemplu, o societate din America de Nord care a atins apogeul în jurul secolului al XI-lea, apariția cultivării porumbului și a fasolei a dus la o societate dominată de o elită de preoți și sacrificii umane, spune el.
Al doilea combustibil Goliat este reprezentat de arme monopolizate de un singur grup. Săbiile și topoarele de bronz erau mult superioare topoarelor de piatră și lemn, iar primii Goliați din Mesopotamia le-au urmat dezvoltarea, spune el. Kemp numește ultimul combustibil Goliat „țară închisă”, adică locuri unde oceanele, râurile, deșerturile și munții împiedicau oamenii să migreze pur și simplu departe de tiranii în ascensiune. Egiptenii timpurii, prinși între Marea Roșie și Nil, au căzut pradă faraonilor, de exemplu.
„Istoria se spune cel mai bine ca o poveste a crimei organizate”, spune Kemp. „Este vorba despre un grup care creează un monopol asupra resurselor prin utilizarea violenței asupra unui anumit teritoriu și a unei anumite populații”.
Toți Goliații, însă, conțin semințele propriei pieiri, spune el: „Sunt blestemați și asta din cauza inegalității.” Inegalitatea nu apare pentru că toți oamenii sunt lacomi. Nu sunt, spune el. Popoarele khoisan din sudul Africii, de exemplu, au împărțit și au conservat pământuri comune timp de mii de ani, în ciuda tentației de a acapara mai multe.
În schimb, puținii oameni aflați sus în triada întunecată sunt cei care se implică în curse pentru resurse, arme și statut social, spune el. „Apoi, pe măsură ce elitele extrag mai multă bogăție de la oameni și de la pământ, ele fac societățile mai fragile, ceea ce duce la lupte interne, corupție, sărăcirea maselor, oameni mai puțin sănătoși, supraexpansiune, degradarea mediului și luarea unor decizii deficitare de către o oligarhie mică. Carapacea goală la interior a unei societăți este în cele din urmă crăpată de șocuri precum bolile, războiul sau schimbările climatice”.
Istoria arată că creșterea inegalității bogăției precede în mod constant colapsul, spune Kemp, de la mayașii clasici din zonele joase până la dinastia Han din China și Imperiul Roman de Vest. De asemenea, el subliniază că pentru cetățenii din primele regimuri lacome, colapsul le-a îmbunătățit adesea viața, deoarece au fost eliberați de dominație și impozitare și s-au întors la agricultură. „După căderea Romei, oamenii au devenit de fapt mai înalți și mai sănătoși”, spune el.
Prăbușirile din trecut au avut loc la nivel regional și adesea au fost benefice pentru majoritatea oamenilor, dar prăbușirea de astăzi ar fi globală și dezastruoasă pentru toți. „Astăzi, nu avem imperii regionale atât de mult, cât un singur Goliat global interconectat. Toate societățile noastre acționează în cadrul unui singur sistem economic global – capitalismul”, spune Kemp.
El citează trei motive pentru care prăbușirea Goliatului global ar fi mult mai gravă decât evenimentele anterioare. În primul rând, prăbușirile sunt însoțite de creșteri ale violenței, pe măsură ce elitele încearcă să-și reafirme dominația. „În trecut, acele bătălii se purtau cu săbii sau muschete. Astăzi avem arme nucleare”, spune el.
În al doilea rând, oamenii din trecut nu se bazau în mare măsură pe imperii sau state pentru servicii și, spre deosebire de astăzi, se puteau întoarce cu ușurință la agricultură sau la vânătoare și cules. „Astăzi, majoritatea dintre noi suntem specializați și depindem de infrastructura globală. Dacă aceasta dispare, și noi vom cădea”, spune el.
„Nu în ultimul rând, este important de menționat că, din păcate, toate amenințările cu care ne confruntăm astăzi sunt mult mai grave decât în trecut”. Schimbările climatice din trecut care au precipitat colapsuri, de exemplu, au implicat de obicei o schimbare de temperatură de 1°C la nivel regional. Astăzi, ne confruntăm cu 3°C la nivel global. Există, de asemenea, aproximativ 10.000 de arme nucleare, tehnologii precum inteligența artificială și roboți ucigași, precum și pandemii create artificial, toate surse de risc global catastrofal.
Kemp spune că argumentul său conform căruia Goliații au nevoie de conducători puternici în triada trăsăturilor întunecate este confirmat astăzi. „Cei mai puternici trei oameni din lume sunt o versiune ambulantă a triadei întunecate: Trump este un narcisist de manual, Putin este un psihopat rece, iar Xi Jinping a ajuns să conducă (China) fiind un maestru manipulator machiavelic”.
„Corporațiile noastre și, din ce în ce mai mult, algoritmii noștri seamănă și ei cu acest tip de oameni”, spune el. „Practic, amplifică ce e mai rău în noi.”
Kemp indică acești „agenți ai dezastrului” ca fiind sursa traiectoriei actuale către colapsul societal. „Acestea sunt corporațiile și grupurile mari, psihopate, care produc riscuri catastrofale globale”, spune el. „Armele nucleare, schimbările climatice, inteligența artificială sunt produse doar de un număr foarte mic de grupuri secrete, foarte bogate și puternice, precum complexul militar-industrial, marile companii tehnologice și industria combustibililor fosili”.
„Elementul cheie este că nu este vorba despre întreaga umanitate care creează aceste amenințări. Nu este vorba despre natura umană. Este vorba despre grupuri mici care scot la iveală ce e mai rău în noi, concurând pentru profit și putere și acoperând toate (riscurile).”
Goliat-ul global este scopul final al umanității, spune Kemp, la fel ca mutările finale dintr-un meci de șah care determină rezultatul. El vede două rezultate: autodistrugerea sau o transformare fundamentală a societății.
El consideră că primul rezultat este cel mai probabil, dar spune că scăparea de la colapsul global ar putea fi atinsă. „În primul rând, trebuie să creăm societăți democratice autentice pentru a nivela toate formele de putere care duc la Goliați”, spune el. Aceasta înseamnă conducerea societăților prin adunări cetățenești și jurii, ajutate de tehnologiile digitale pentru a permite democrația directă la scară largă. Istoria arată că societățile mai democratice tind să fie mai rezistente, spune el.
„Dacă ați fi avut un juriu format din cetățeni care să examineze (companiile de combustibili fosili) atunci când au descoperit cât de multe daune și decese ar provoca produsele lor, credeți că ar fi spus: «Da, continuați, îngropați informațiile și desfășurați campanii de dezinformare»? Bineînțeles că nu”, spune Kemp.
„Pentru a scăpa de colaps este nevoie și de impozitarea averii”, spune el, altfel bogații găsesc modalități de a manipula sistemul democratic. „Aș plafona averea la 10 milioane de dolari. Este mult mai mult decât are nevoie oricine. Un magnat faimos al petrolului a spus odată că banii sunt doar o modalitate prin care bogații își țin averile. De ce ar trebui să le permitem acestor oameni să țină conturile cu riscul de a distruge întreaga planetă?”
Dacă juriile cetățenilor și plafoanele de avere par extrem de optimiste, Kemp spune că am fost mult timp spălați pe creier de conducători care își justifică dominația, de la autoproclamații faraoni-zei ai Egiptului și preoții care pretind că controlează vremea, până la autocrații care pretind că apără oamenii de amenințările străine și titanii tehnologiei care ne vând tehno-utopiile lor. „Întotdeauna a fost mai ușor să ne imaginăm sfârșitul lumii decât sfârșitul lui Goliat. Asta pentru că acestea sunt povești care ne-au fost băgate în cap de-a lungul a 5.000 de ani”, spune el.
„Astăzi, oamenilor le este mai ușor să-și imagineze că putem construi inteligență pe bază de siliciu decât că putem realiza democrație la scară largă sau că putem scăpa de cursele înarmărilor. Sunt niște prostii complete. Desigur, putem realiza democrație la scară largă. Suntem o specie în mod natural socială, altruistă și democratică și cu toții avem o intuiție anti-dominanță. Pentru asta suntem construiți.”
Kemp respinge sugestia că ar prezenta pur și simplu o perspectivă politică de stânga asupra istoriei. „Nu există nimic inerent de stânga în democrație”, spune el. „Nici stânga nu are monopolul asupra combaterii corupției, a tragerii la răspundere a puterii și a asigurării că firmele plătesc pentru daunele sociale și de mediu pe care le provoacă. Asta face doar economia noastră mai onestă.”
El are și un mesaj pentru indivizi: „Prăbușirea nu este cauzată doar de structuri, ci și de oameni. Dacă vrei să salvezi lumea, primul pas este să oprești distrugerea. Cu alte cuvinte: nu fi idiot. Nu lucra pentru marile companii tehnologice, producătorii de arme sau industria combustibililor fosili. Nu accepta relații bazate pe dominație și împarte puterea ori de câte ori poți.”
În ciuda posibilității de a evita colapsul, Kemp rămâne pesimist în ceea ce privește perspectivele noastre. „Cred că este puțin probabil”, spune el. „Avem de-a face cu un proces de 5.000 de ani care va fi incredibil de dificil de inversat, deoarece avem niveluri tot mai mari de inegalitate și de acaparare a politicii de către elite.”
„Dar chiar dacă nu ai speranță, nu contează cu adevărat. Este vorba despre sfidare. Este vorba despre a face ceea ce trebuie, despre a lupta pentru democrație și pentru ca oamenii să nu fie exploatați. Și chiar dacă eșuăm, cel puțin nu am contribuit la problemă”. – sursa: The Guardian – Self-termination is most likely’: the history and future of societal collapse
