NATO nu invită, încă, Ucraina să se alăture Alianței și cere Rusiei să-și retragă trupele din regiunea transnistreană

Statele aliate în cadrul NATO au adoptat în prima zi a reuniunii „cele mai cuprinzătoare planuri de apărare de la sfârșitul Războiului Rece”. Conceput pentru a contracara cele două amenințări principale ale Alianței – Rusia și terorismul – noile planuri regionale prevăd consolidarea și modernizarea structurii militare, oferind până la 300.000 de soldați cu înaltă pregătire, inclusiv o putere substanțială de luptă aeriană și navală. Aliații au aprobat, de asemenea, un nou Plan de acțiune pentru producția de apărare pentru a accelera achizițiile în comun, pentru a crește capacitatea de producție și creșterea interoperabilității.

De asemenea, în prima zi a reuniunii, s-a discutat despre provocările pe care o China „coercitivă” le prezintă pentru securitatea și valorile euro-atlantice. „China nu este adversarul nostru și ar trebui să continuăm să ne angajăm”, a spus secretarul general, subliniind în același timp că „asertivitatea tot mai mare a Beijingului ne afectează securitatea” și provoacă ordinea internațională bazată pe reguli.

În timp ce sprijinul NATO pentru Ucraina este „neclintit și de necontestat”, rezultatul primei zile a summit-ului de la Vilnius nu a avut rezultatul scontat de Kiev.

„Viitorul Ucrainei este în NATO”, au spus liderii NATO într-o declarație, la finalul primei zile a reuniunii, fără a oferi, însă, un calendar clar pentru acest proces.

„Vom invita Ucraina să se alăture Alianței atunci când aliații vor fi de acord și vor fi îndeplinite condițiile”, se spune în document, fără a se preciza condițiile.

NATO a renunțat la condiția ca Ucraina să îndeplinească ceea ce se numește un plan de acțiune pentru aderare, eliminând un obstacol în calea Kievului.

Liderii NATO susțin că, în viitor, Ucraina ar trebui să se poată alătura alianței militare, dar nu au formulat o invitație imediată, ceea ce l-a nemulțumit pe președintele Volodymyr Zelenskyy, care anticipase această decizie într-o postare pe Twitter.

„Este fără precedent și absurd să nu se stabilească un interval de timp, nici pentru invitație, nici pentru aderarea Ucrainei”, a scris el.

Deși Kievul a făcut presiuni pentru o intrare rapidă, legată de garanții de securitate, încă înainte ca Rusia să declanșeze invazia la scară largă în februarie 2022, poziția NATO arată prudența membrilor Alianței care consideră că în actualele condiții ar putea atrage NATO într-un conflict direct cu Rusia,

Membrii NATO din Europa de Est au susținut cererea Kievului, argumentând că aducerea Ucrainei sub umbrela de securitate a NATO este cea mai bună modalitate de a descuraja Rusia să atace din nou, dar statele mai puternice au fost mai precaute.

Declarația NATO spune: „Reafirmăm solidaritatea noastră neclintită cu guvernul și poporul Ucrainei în apărarea eroică a națiunii lor, a pământului lor și a valorilor noastre comune”.

Într-un limbaj puternic față de Moscova, acesta spunea: „Federația Rusă este cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității Aliaților și la adresa păcii și stabilității în zona euro-atlantică”.

Întrebat despre criticile lui Zelenskyy, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a spus în cadrul unei conferințe de presă: „Nu a existat niciodată un mesaj mai puternic din partea NATO, atât în ​​ceea ce privește mesajul politic al căii de urmat pentru aderare, cât și sprijinul concret din partea NATO.”

El a spus că aderările anterioare la NATO nu au fost însoțite de o cronologie. „Întotdeauna s-au bazat pe condiții”, a spus el.

Conștienți de nemulțumirea președintelui ucrainean, având în vedere speranțele sale pentru stabilirea unui calendar concret de aderare, oficialii occidentali au subliniat că va exista un pachet mai larg de propuneri de sprijin menit să ofere Ucrainei un avantaj militar față de forțele ruse.

Cancelarul german Olaf Scholz a anunțat că grupul G7 al economiilor industrializate de top va emite o declarație privind sprijinul pe termen lung care să intre în vigoare odată ce „pacea va fi obținută”.

Pe termen scurt, Berlinul a promis încă 771 de milioane de dolari (700 de milioane de euro) ca asistență militară pentru Kiev.

Noul ajutor include două lansatoare de sisteme de rachete Patriot, alte 40 de vehicule de luptă de infanterie Marder și 25 de tancuri Leopard 1.

Președintele Emmanuel Macron a anunțat că Franța se alătură Regatului Unit pentru a furniza rachete de croazieră SCALP cu rază lungă de acțiune sau Storm Shadow.

De asemenea, a fost anunțată formarea unei coaliții de 11 țări care, chiar de luna viitoare, va începe să antreneze piloți ucraineni pentru avioanele de luptă F-16, cu centru de antrenament înființat în România.

La Summit s-a discutat și perspectiva aderării Suediei la NATO, după ce luni președintele turc Recep Tayyip Erdogan a renunțat la obiecții și cerea, la schimb, reluarea discuțiilor pentru aderarea Turciei la Uniunea Europeană.

În textul declarației de la finalul primei zile a Summitului NATO există referiri și la sprijinirea integrității teritoriale și suveranitatea Republicii Moldova în cadrul granițelor sale recunoscute internațional și Alianții cerând Rusiei ”să-și retragă toate forțele staționate în regiunea transnistreană fără acordul Republicii Moldova. Suntem fermi în sprijinul nostru pentru dreptul Moldovei de a-și decide propriul viitor și cursul politicii externe fără interferențe externe și respectăm pe deplin neutralitatea constituțională a Moldovei. NATO își intensifică sprijinul politic și practic pentru a-și consolida rezistența și pentru a-și menține independența politică în contextul mediului de securitate care se deteriorează. Aliații salută eforturile Moldovei de a promova reformele democratice și sunt angajați să sprijine Moldova pe măsură ce aceasta își avansează integrarea europeană”.

De asemenea, se face referire și la aprofundarea angajamentelor politice și comunicarea diplomației publice către partenerii din Dialogul Mediteranean și Inițiativa de Cooperare de la Istanbul., precum și la posibilitatea înființării, împreună cu autoritățile iordaniene, a unui Birou de legătură NATO la Amman.

Liderii celor 31 de state membre s-au întâlnit marți, în capitalal Lituaniei, pentru un summit de două zile .

Miercuri, Aliații se vor întâlni cu liderii din Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Coreea de Sud, precum și cu Uniunea Europeană.