Noua Lege a integrității, promulgată și publicată în Monitorul Oficial la 28 august 2026, aduce modificări importante în legislația privind incompatibilitățile, conflictele de interese și declarațiile de avere și de interese. Actul normativ modifică, printre altele, Legea ANI nr. 144/2007, Legea nr. 176/2010, Legea nr. 161/2003 și Legea nr. 184/2016.
Una dintre cele mai importante prevederi îi vizează direct pe aleșii locali. În anumite condiții, persoanele pentru care există constatări definitive de incompatibilitate sau conflict de interese pot pierde mandatul pe care îl ocupă în prezent, chiar dacă situația de integritate a fost constatată în exercitarea unui mandat anterior.
Prevederea a generat controverse politice și constituționale. USR s-a opus legii, în condițiile în care aplicarea noilor dispoziții îl afectează inclusiv pe președintele formațiunii, Dominic Fritz, primarul municipiului Timișoara. Critici au fost formulate și de reprezentanți ai PNL, însă formațiunea a votat în cele din urmă proiectul. USR a acuzat PNL de „trădare”.
Efectele legii nu se limitează însă la un anumit partid. Noile prevederi pot conduce la încetarea mandatelor unor aleși locali proveniți din mai multe formațiuni politice.
122 de persoane se află în perioada de interdicție
Potrivit datelor Agenției Naționale de Integritate (ANI), 122 de persoane se află în prezent în perioada de interdicție de trei ani. Este vorba despre cazurile în care raportul de evaluare emis de ANI a rămas definitiv prin neatacare în termenul legal sau în care există o hotărâre judecătorească definitivă comunicată Agenției.
Cele mai multe dintre aceste persoane au fost declarate în conflict de interese în perioada în care ocupau funcțiile pentru care au fost alese.
Statistica ANI nu include persoanele care se află încă în termenul de contestare a raportului, cazurile în care există acțiuni în instanță aflate în desfășurare sau situațiile în care hotărârea instanței nu a fost comunicată.
Până acum, în majoritatea acestor cazuri, sancțiunile aplicate au constat în diminuarea salariului sau a indemnizației cu 5% până la 20%, pentru perioade cuprinse între una și șase luni.
47 dintre persoanele aflate în interdicție ocupă în continuare funcții publice
Din cele 122 de persoane aflate în perioada de interdicție, 47 ocupă în continuare funcții pentru care există obligația depunerii declarațiilor de avere și de interese.
În cazul unora dintre acestea, noua legislație poate produce un efect mult mai sever decât sancțiunile aplicate până acum: încetarea de drept a funcției sau a mandatului.
Prevederea îi vizează, între alții, pe primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți ai consiliilor județene, consilieri locali și consilieri județeni.
Aceasta este una dintre cele mai importante schimbări aduse de noua lege în ceea ce privește administrația publică locală.
Constatarea ANI poate duce la pierderea mandatului
Noutatea constă în faptul că efectele unei constatări definitive de incompatibilitate sau conflict de interese nu se mai limitează la mandatul în care a fost constatată situația de integritate.
Noua reglementare permite ca o astfel de constatare să producă efecte asupra unui mandat ulterior aflat în desfășurare, dacă perioada de interdicție de trei ani nu s-a încheiat.
În aceste situații, încetarea mandatului intervine în termen de 30 de zile, potrivit mecanismului prevăzut de noua lege.
Tocmai această posibilitate de aplicare a noilor prevederi unor situații anterioare intrării în vigoare a legii a reprezentat unul dintre principalele puncte de controversă.
Curtea Constituțională a considerat însă constituțională soluția legislativă. Președintele Nicușor Dan a promulgat legea, precizând, în același timp, că își menține obiecțiile formulate anterior în fața CCR.
Ce trebuie verificat în cazul unui ales local
Pentru aleșii locali care au avut în trecut o constatare ANI definitivă, devin semnificative trei repere:
- data raportului de evaluare al ANI;
- data la care raportul sau hotărârea judecătorească a devenit definitiv(ă);
- data la care se împlinesc cei trei ani de interdicție.
Dacă, la momentul intrării în vigoare a noii legi, perioada de interdicție de trei ani nu este încă împlinită, poate fi declanșat mecanismul de încetare a mandatului în termen de 30 de zile.
Declarațiile de avere și de interese intră într-un nou sistem digital
O altă schimbare importantă privește modul în care sunt depuse, procesate și prezentate public declarațiile de avere și de interese.
ANI va utiliza platforma e-DAI, iar datele furnizate prin cele două declarații vor fi prelucrate într-un sistem standardizat, care va permite generarea și publicarea unei fișe privind interesele financiare.
Schimbarea este importantă pentru aleșii locali deoarece verificarea averilor, intereselor, incompatibilităților și conflictelor de interese va fi realizată într-un sistem digitalizat, în care informațiile pot fi corelate mai ușor.
Ce va vedea publicul
Noua procedură schimbă și modul în care informațiile ajung la public.
Nu va mai fi vorba doar despre publicarea, în forma tradițională, a declarațiilor de avere și de interese. Pe baza datelor din cele două declarații, ANI va genera și publica o fișă privind interesele financiare.
Aceasta nu va reproduce toate informațiile și toate detaliile din declarațiile depuse de persoana verificată. Datele complete rămân însă în sistemul ANI și pot fi solicitate și utilizate în cadrul procedurilor de verificare prevăzute de lege.
Pentru un primar, viceprimar sau consilier local, schimbarea înseamnă, prin urmare, nu dispariția transparenței patrimoniale, ci schimbarea modului în care informațiile despre avere și interese sunt procesate și prezentate public.
Noile formulare urmează să fie utilizate începând cu 1 ianuarie 2027.
Cea mai importantă consecință pentru administrația locală
Pentru administrația publică locală, miza principală a noii legi nu este însă doar digitalizarea declarațiilor.
Schimbarea cu cel mai mare impact este posibilitatea ca o constatare definitivă de incompatibilitate sau conflict de interese să conducă, în anumite condiții, la încetarea mandatului în termen de 30 de zile.
Mai mult, dispozițiile tranzitorii permit aplicarea mecanismului și în cazul unor constatări definitive anterioare intrării în vigoare a legii, cu condiția ca perioada de interdicție de trei ani să nu fi expirat.
