În cadrul unei conferinţe de presă organizată la Palatul Victoria, ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, a prezentat proiectul noii Legi a salarizării unitare.
Ministrul a făcut o prezentare succintă a etapelor parcurse deja de proiectul de act normativ, de la adoptarea PNRR (2021) până în present și a arăat că există un acord politic pentru adoptarea noii legislații.
Principiile pe care trebuie să se bazeze noua legislație a salarizării unitare, enunțate de ministrul interimar al muncii, sunt muncă de valoare egală = salarizare egală, predictibilitate și sustenabilitate, susținerea accesului în administrația publică și motivarea debutanților, performanță și responsabilitate și revenirea administrației locale în grila de salarizare.
Pîslaru a observat că în acest moment există discrepanțe salariale nejustificate: variații foarte mari pentru același tip de poziție în administrație.
”Am ajuns în situația în care să avem funcții în care se desfășoară muncă de valoare egală care sunt salarizate discreționar și diferențiat. Reforma stabilește un sistem de echivalare prin niște funcții care leagă între ele familiile ocupaționale. Acum grilele defavorizează sectoarele sau profesiile care nu au pârghiile politice să-și obțină legislație specială, prin presiune, prin greve”, a spus ministrul, adăugând că angajații sunt nemulțumiți mai ales din cauza lipsei sentimentului de echitate.
Dragoș Pîslaru a mai anunțat că proiectul prevede eliminarea a 87 de sporuri din cele 151 câte există în prezent, dar că va fi introdus un sistem de bonificare de performanță (între 10-20% din salariul de bază).
O altă mențiune făcută expres de ministrul interimar al muncii este că după adoptarea noii legislații aceasta trebuie să rămână neschimbată în următorii 5 ani.
Valoarea de referință în funcție de care vor fi stabilite salariile nu va mai fi salariul minim pe economie, ci o sumă fixă – 4.100 de lei, iar gradele salariale nu vor mai fi 12, ci 8, cu introducerea sporurilor în salariile de bază. Concret, va exista un salariu de referință între 4.100 – 4.300 de lei, iar în funcție de această sumă se vor calcula, pe baza unor coeficienți, toate celelalte salarii. Indemnizația președintelui țării va fi aferentă unui coeficient = 8.
Personalul din instituțiile publice implicat în implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene va putea beneficia de sporuri de până la 40% din salariul de bază. Proiectul prevede că președinții și vicepreședinții consiliilor județene, precum și primarii și viceprimarii care implementează proiecte finanțate din fonduri europene pot beneficia de un spor de până la 20% din indemnizația lunară, în limita bugetului aprobat.
Pentru fiecare proiect contractat, conducătorul instituției sau autorității publice va desemna, prin act administrativ, persoanele care fac parte din echipa de proiect, iar numărul maxim al acestora va fi stabilit prin contractul sau acordul de finanțare semnat cu autoritatea finanțatoare.
Proiectul mai prevede că echipa de proiect din cadrul instituției beneficiare este responsabilă pentru realizarea activităților prevăzute în graficul aprobat și pentru îndeplinirea obligațiilor asumate față de autoritatea finanțatoare. Totodată, activitățile desfășurate de personalul nominalizat în echipele de proiect vor fi reflectate în fișa postului, conform prevederilor legale.
Potrivit documentului, coordonatorul sau managerul de proiect va aviza fișele de pontaj care atestă timpul efectiv lucrat în cadrul fiecărui proiect de către membrii echipei de proiect.
Sporul se acordă numai pe perioada de implementare a proiectului, pe răspunderea ordonatorului de credite în cadrul căruia este organizată echipa de proiect.
Jalonul PNRR prin care România se obligă să adopte o nouă lege a salarizării bugetarilor ar aduce la buget aproximativ 700 de milioane de euro, dar aplicarea ei presupune o cheltuială de aproximativ 3 ori mai mare pentru bugetul statului român.
