Economistul Nouriel Roubini, care a anticipat criza economică din 2008, avertizează că economia globală ar putea suferi o lovitură dublă brutală din cauza stagnării creșterii economice și a majorării prețurilor. El spune că băncile centrale și guvernele ”pregătesc scena pentru mama tuturor crizelor în următorii câțiva ani”.
România nu se încadrează în acest scenariu pesimist, a declarat la Digi24 Iancu Guda, realizatorul rubricii ”Banii în Mișcare”, care a adus mai multe argumente în acest sens.
”Întrebarea nu este dacă, ci când se va întâmpla asta”, a avertizat Roubini.
Rezerva Federală a SUA și Trezoreria americană, dar și toate celelalte instituții similare lor din întreaga lume, s-au bazat pe politici fiscale și monetare relaxate pentru a stimula creșterea economică. De asemenea, în timpul pandemiei au cheltuit miliarde de dolari pe cecuri de stimulare și achiziții de obligațiuni și au menținut ratele dobânzilor aproape de zero. Aceste măsuri au umflat și mai mult prețurile acțiunilor, imobiliarelor și a altor active și au încurajat împrumuturile agresive, a spus Roubini, citat de Market Insider.
Mai mult, guvernele au împrumutat sume imense de bani pentru a-și finanța planurile de stimulare și sunt mult mai îndatorate acum decât acum 50 de ani, a spus Roubini.
El a afirmat că guvernele din întreaga lume ar putea avea probleme cu gestionarea datoriilor, salvarea băncilor, a companiilor și acordarea de asistență financiară gospodăriilor dacă piața se prăbușește și economia globală intră din nou în recesiune.
Argumentele care scot România din acest scenariu pessimist
”A doua jumătate a anului trecut am avut o revenire economică susținută, dar care a venit pe fondul măsurilor de relaxare împotriva curentului european, care a adus însă și maxime istorice din perspectiva numărului de infectări și de decese față de alte țări. Dacă privim anul acesta, aș fi optimist, avem argumente care să ne susțină o perioadă de revenire anul acesta și pentru cel viitor, mai lentă anul viitor, dar tot pe creștere”, a declarat Iancu Guda. Potrivit acestuia, piața muncii este principalul argument, deoarece capacitatea de revenire economică, a consumului și a producției, ține de șomaj și de salariul mediu. ”În ceea ce privește numărul de șomeri, cele mai recente cifre ale INS arată 450.000 de șomeri în mai, față de cifrele de anul trecut, înainte de pandemie, când erau 380.000 de șomeri. Vorbim de o creștere de 70.000 de șomeri, asta indică un șomaj lent. Creșterea salariului mediu, după ce ajustăm cu inflația, se apropie de 7%. Anul acesta avem și o creștere a comerțului cu amănuntul, care reflectă consumul. Anul acesta, în România, revenirea economică o să fie susținută, probabil va fi de 5%, anul viitor va fi probabil o decelerare, dar o recesiune foarte prelungită nu e scenariul de bază. Inflația poate rămâne un pericol, dar nu vorbim de superinflație. Principalul argument european e programul de relansare, care implica investiții pe multe fronturi, care vor avea efecte multiplicatoare în economie. Față de alte țări dezvoltate, mature, România are încă mult de construit, ceea ce permite injectarea de fonduri și relansare economică”, a explicat Guda. – sursa: Digi 24
